Primăria Sectorului 5 a lansat săptămâna trecută o licitație pentru un acord-cadru pe 4 ani, în valoare de 3,77 miliarde de lei fără TVA. Suma este aproximativ egală cu bugetul actual al Sectorului 5 pentru 2 ani.

Achiziția vizează lucrări diverse, de la reparații asupra instalațiilor până la consolidări, reabilitări și anvelopări de blocuri. Totuși, instituția nu spune exact unde vrea să realizeze respectivele lucrări.

În esență, o astfel de procedură este legală, dar ridică semne de întrebare privind concurența. După încheierea acordului-cadru, doar 3 firme sau asocieri de firme vor putea concura pentru lucrările pe care primăria lui Vlad Popescu Piedone va decide să le comande în următorii 4 ani.

Nu toate contractele vor fi încheiate de la început. În schimb, procedura este concepută astfel încât administrația să selecteze un grup de constructori la care să poată apela, pe parcursul următorilor 4 ani, în funcție de necesități și de banii disponibili.

3 firme vor putea primi contracte timp de 4 ani

Documentația prevede încheierea acordului-cadru cu 3 firme sau asocieri ale căror oferte sunt declarate admisibile și se clasează pe primele poziții. Asta nu înseamnă că cele 3 firme vor primi automat lucrări sau că valoarea achiziției va fi împărțită în mod egal între ele.

Pentru fiecare contract subsecvent, adică pentru fiecare pachet de lucrări pe care primăria decide să îl execute, constructorii selectați vor fi invitați să depună noi oferte.

Prin urmare, competiția nu ar trebui să se încheie odată cu semnarea acordului-cadru. În teorie, cele 3 firme ar urma să concureze pentru fiecare contract subsecvent. Rămâne însă întrebarea dacă firmele și-ar putea împărți contractele între ele. Din documentația analizată nu reiese ce mecanisme de control ar putea folosi administrația pentru a preveni o eventuală astfel de înțelegere.

În principiu, un constructor poate câștiga mai multe contracte subsecvente, iar altul poate să nu primească niciunul. Rezultatul depinde de ofertele depuse și de condițiile fiecărei atribuiri.

Primăria estimează că va încheia între 2 și 4 contracte subsecvente pe an. Raportat la durata de 4 ani a acordului-cadru, ar însemna între 8 și 16 contracte în total.

Este însă doar o estimare. Numărul poate fi modificat în funcție de bugetul disponibil și de necesitățile administrației.

Ce lucrări vor putea fi comandate

Lista lucrărilor este extrem de amplă. Primăria condusă de Vlad Popescu Piedone va putea contracta intervenții de întreținere, reparații curente și capitale, consolidări, modernizări și lucrări pentru reducerea consumului de energie.

Formularul financiar cuprinde peste 1.000 de tipuri de lucrări, de la desfaceri și demolări până la termoizolații, tâmplărie, finisaje și instalații:

·       Vopsitorii interioare cu vopsea lavabilă: maximum 6.632.312 mp, din care 2.785.571,04 mp reprezintă cantitatea estimată.

·       Glet de ipsos pe pereți și tavane: maximum 1.542.867 mp, din care 648.004,14 mp reprezintă cantitatea estimată.

·       Glet de finisaj pe pereți și tavane: maximum 1.542.867 mp, din care 648.004,14 mp reprezintă cantitatea estimată.

·       Aplicarea amorsei și a 2 straturi de vopsea lavabilă pe suprafețe gletuite: maximum 1.542.867 mp, din care 648.004,14 mp reprezintă cantitatea estimată.

·       Protejarea termosistemului cu tencuială armată cu fibră de sticlă: maximum 937.404 mp, din care 393.709,68 mp reprezintă cantitatea estimată.

·       Confecționarea și montarea armăturilor din oțel-beton: maximum 2.142.638 kg, adică aproximativ 2.143 de tone, din care 899.907,96 kg reprezintă cantitatea estimată.

·       Montarea cablurilor electrice din cupru de tip CYY-F 3×2,5 mm²: maximum 338.395 m, adică aproximativ 338 km, din care 142.125,90 m reprezintă cantitatea estimată.

·       Montarea cablurilor electrice din cupru de tip CYY-F 3×1,5 mm²: maximum 335.216 m, adică aproximativ 335 km, din care 140.790,72 m reprezintă cantitatea estimată.

·       Săpături manuale, inclusiv sprijiniri, încărcare și transport: maximum 13.177 mc, din care 5.534,34 mc reprezintă cantitatea estimată.

·       Turnarea betonului armat în fundații, radiere, pereți și diafragme: maximum 10.499 mc, din care 4.409,58 mc reprezintă cantitatea estimată.

Nu rezultă însă că toate cantitățile estimate vor fi executate. Lucrările vor depinde de comenzile ulterioare și de contractele semnate.

Totodată, documentele încărcate în SEAP și analizate de Bucuresti.ro nu permit identificarea unui număr exact de clădiri în care ar urma să fie realizate respectivele lucrări.

Deși acordul-cadru are o durată de 4 ani, unele lucrări pot continua după expirarea acestuia.

Modelul contractual prevede că un contract subsecvent încheiat în perioada de valabilitate a acordului poate fi executat până la finalizarea obligațiilor asumate, inclusiv în condițiile unor prelungiri.

Câți bani poate cheltui Primăria Sectorului 5

Una dintre cele mai importante distincții în cazul acestei achiziții este cea dintre valoarea estimată a acordului-cadru și banii pe care Primăria îi va cheltui efectiv.

Modelul de acord-cadru precizează că firmele nu pot cere plata diferenței dacă, la finalul perioadei, administrația nu a comandat lucrări până la valoarea maximă estimată.

Cu alte cuvinte, semnarea acordului nu echivalează cu o obligație a Primăriei de a cheltui toți banii prevăzuți în procedură, adică 3,77 miliarde de lei, fără TVA.

În documentație sunt menționate mai multe surse posibile de finanțare: bugetul local, alocări de la bugetul de stat, fonduri europene, programe guvernamentale și credite. Sursa concretă de finanțare urmează să fie stabilită pentru fiecare contract.

Consilier USR: „De unde bugetul? Și pentru ce?”

Consilierul local USR Iustinian Roșca atrage atenția că valoarea maximă a acordului-cadru  echivalează cu mai mult de jumătate din bugetul anual actual al Sectorului 5. În opinia sa, documentația publicată de primărie nu oferă suficiente explicații nici despre sursele de finanțare, nici despre clădirile și lucrările pentru care au fost calculate cantitățile din contract.

„Bugetul Sectorului 5 pe acest an este de 1,7 miliarde de lei. Valoarea maximă estimată a acordului-cadru este de 3,77 miliarde de lei, fără TVA, pe patru ani, adică aproximativ 942 de milioane de lei pe an. Asta înseamnă mai mult de jumătate din bugetul actual al sectorului”, arată consilierul local.

Roșca spune că administrația trebuie să clarifice două aspecte esențiale: „De unde bugetul? Și pentru ce?”. El atrage atenția că documentația cuprinde peste 1.000 de poziții de lucrări, cu cantități maxime foarte mari, fără să indice clar imobilele pentru care au fost făcute estimările.

„Pentru ce clădiri? Câte școli, câte sedii administrative, câte imobile și ce suprafețe au fost luate în calcul?”, întreabă Roșca. Acesta cere clarificări și cu privire la modul în care au fost stabilite necesitățile, la măsurătorile care au stat la baza estimărilor și la existența expertizelor pentru clădirile la care ar urma să se execute consolidări seismice.

O altă problemă semnalată de consilierul USR este faptul că procedura reunește, într-un singur acord-cadru, lucrări din domenii diferite, de la întreținere și instalații până la sisteme de climatizare, sisteme de incendiu și instalații fotovoltaice, fără împărțirea în loturi.

„Oricine poate interpreta asta ca un mijloc de restrângere a concurenței sau de creștere artificială a prețului”, susține Roșca.

Consilierul precizează că susține procedurile transparente și concurențiale și că acordurile-cadru cu mai mulți câștigători pot aduce flexibilitate și prețuri mai bune. În cazul achiziției din Sectorul 5, însă, consideră că lipsa unor explicații suficiente din documentație ridică probleme privind modul în care a fost fundamentată procedura.

„Din documentele puse la dispoziție în procedură nu găsim răspunsuri la aceste întrebări”, afirmă Iustinian Roșca, care spune că este sceptic în privința rezultatului, având în vedere experiențele anterioare ale administrației Sectorului 5.

Prețurile pot fi ajustate după primul an

Acordul-cadru stabilește și modul în care vor fi calculate plățile către constructori.

Firmele vor oferta prețuri unitare pentru diferitele categorii de lucrări. Acestea trebuie să includă cheltuielile necesare executării lucrărilor, fără TVA.

La atribuirea contractelor subsecvente, constructorii vor depune noi oferte, dar prețurile unitare nu vor putea depăși nivelurile asumate inițial, în condițiile prevăzute de documentație.

Modelul contractual mai prevede că, atunci când o lucrare poate fi încadrată la mai multe articole de deviz, decontarea se va face folosind varianta care conduce la cel mai mic preț pentru autoritatea contractantă.

Prețurile rămân nemodificate în primele 12 luni. Ulterior, documentația permite ajustarea acestora în funcție de evoluția indicelui costului total în construcții publicat de Institutul Național de Statistică.

Clauza are relevanță într-un acord cu o durată de 4 ani, perioadă în care costurile materialelor, ale manoperei și ale altor resurse pot suferi modificări. Pentru fiecare contract subsecvent, constructorul trebuie să constituie și o garanție de bună execuție de 10% din valoarea contractului, fără TVA.

Firmele care vor intra în acordul-cadru trebuie să poată executa lucrări din mai multe specialități, de la intervenții asupra clădirilor și finisaje până la instalații și lucrări de reabilitare.

Documentația contractuală face referire la obligații privind respectarea normelor tehnice, organizarea șantierelor, calitatea lucrărilor, protecția muncii și gestionarea deșeurilor.

Totuși, conform caietului de sarcini, nu e clar pragul exact al experienței similare cerute firmelor interesate de contracte.