Povestea Miței Biciclista, pe numele real Magda Mihăescu, se confundă cu mitologia urbană a Bucureștiului de altădată. S-a născut în 1885, la Dițești, în județul Prahova, într-o familie modestă.

De la Magda Mihăescu la Mița Biciclista

Mama sa era spălătoreasă, iar despre tată nu se știe aproape nimic. În ciuda acestor începuturi modeste, tânăra a dovedit încă din adolescență o ambiție ieșită din comun. Nu voia să rămână o fată oarecare, ci să devină o figură vizibilă, un personaj al lumii mondene.

Încă de la 14-15 ani, a intrat în lumea curtezanelor, alegând să își construiască singură destinul, departe de traiul banal al altor femei de vârsta ei. 

Spre deosebire de multe dintre contemporanele sale, Mița știa exact ce își dorește: să fie admirată, curtată și să trăiască o viață de lux. Alegerea clienților săi nu era întâmplătoare, ci calculată. Ea prefera oamenii cu putere, prestigiu și avere.

Se spune că a fost remarcată de însuși regele Leopold al Belgiei, încă din perioada când era elevă la pension, iar legenda urbană o transformă, încă de la acea vreme, într-un personaj aproape irezistibil.

Curtezană de lux și figură a Bucureștiului boem

Mița Biciclista nu era o simplă femeie întreținută, ci o veritabilă demimondenă, o curtezană de lux. Avea o inteligență sclipitoare, vorbea limbi străine și se bucura de compania artiștilor și a politicienilor vremii. 

Scriitorul și istoricul Neagu Djuvara o descria drept „o curvă de mare lux, raritate pentru anii ’20, care făcea ciclism prin București pentru a-și menține silueta”.

Bicicleta, accesoriul care i-a adus și porecla, era atunci o raritate. Mița nu doar că pedala pe străzile Bucureștiului, dar o făcea cu o eleganță ostentativă. Pe Calea Victoriei, aristocrații de la Capșa, boemii de la Kubler sau burghezii de la Oteteleșanu lăsau orice discuție deoparte doar pentru a o privi. 

Imaginea ei pe bicicletă era spectaculoasă: pantaloni de catifea mov mulați pe picior, bluză corai cu mâneci vaporoase, ghete înalte, o caschetă de mătase albă prinsă cu două ace mari, exact ca într-o operetă.

Numele de „Mița Biciclista” i-a fost atribuit în 1898, după ce jurnalistul George Ranetti a văzut-o pedalând cu dezinvoltură. Din acel moment, porecla i-a rămas pentru totdeauna.

Aventuri amoroase și legături regale

Viața Miței Biciclista a fost presărată cu relații amoroase scandaloase, fiecare dintre ele amplificând legenda. 

Se spune că a fost curtată de Nicolae Grigorescu, Octavian Goga și de regele Ferdinand, care, potrivit zvonurilor, i-ar fi dăruit chiar o casă luxoasă în apropiere de Piața Amzei. Clădirea, aflată astăzi în paragină, rămâne o mărturie a acestei legături.

Mai mult, regele Manuel al Portugaliei ar fi cerut-o în căsătorie, însă Mița l-ar fi refuzat, fiind îndrăgostită de Nicolae Minovici. 

Aceste povești, fie reale, fie exagerate, au construit în jurul ei o aură aproape legendară. Se spunea că nimeni nu putea să îi reziste, iar cei care o întâlneau îi cădeau pradă.

În același timp, Mița știa să-și valorifice farmecul. A primit bijuterii, trăsuri, un coupe de lux și numeroase daruri care i-au consolidat imaginea de femeie extravagantă.

Excentricități și nonconformism

Mița Biciclista era un spirit rebel, care sfida convențiile. Îi plăcea să se îmbrace uneori în haine bărbătești, să vorbească limbi străine în public și să își etaleze independența. Această nonconformitate o făcea și mai fascinantă pentru bărbații din jurul ei.

Faptul că pedala pe străzile Capitalei, într-o epocă în care femeile erau încă privite ca simple prezențe casnice, a transformat-o într-un simbol al emancipării feminine. Mița nu doar că nu se supunea regulilor societății, dar le întorcea în favoarea sa.

Parisul și revenirea în București

După o perioadă petrecută la Paris, unde a cunoscut viața boemă a capitalei franceze, Mița s-a întors la București. 

Aici și-a reluat legăturile cu lumea bună, continuând să fie curtată și răsfățată de cei care îi doreau favorurile. Banii, bijuteriile și cadourile costisitoare i-au permis să ducă o viață de lux, în contrast total cu originile sale modeste.

Ultimii ani și căsătoria târzie

Mița Biciclista s-a căsătorit abia în anii ’40 cu generalul Alexandru Dimitrescu. Căsătoria a marcat și începutul decăderii sale financiare. 

Pentru a-și menține standardul de viață, a început să închirieze camere din propria casă. Se spunea chiar că și-ar fi trimis soțul să cerșească, pentru a face rost de bani.

Casa Coanei Mița Biciclista, situată la intersecția dintre Strada Biserica Amzei și Strada General Christian Tell, rămâne un reper al Bucureștiului de odinioară. Clădirea, construită în stil neoclasic cu influențe romantice, era un loc de întâlnire pentru artiști, scriitori și intelectuali.

Casa Miței Biciclista – de la ruină la muzeu

După moartea ei, locuința a intrat într-un proces de degradare, însă aura sa a rămas vie. Recent, imobilul a fost restaurat și transformat într-un muzeu dedicat personalității Miței. 

Vizitatorii pot admira atât frumusețea arhitecturală a clădirii, cât și obiecte și povești legate de viața excentrică a celei care a fost supranumită „cea mai faimoasă curtezană a secolului XX”.

Fațada decorată cu ornamente elegante, interiorul cu mobilier și detalii originale evocă atmosfera unei epoci în care Bucureștiul era supranumit „Micul Paris”. Muzeul găzduiește expoziții și evenimente culturale, menite să readucă în memoria colectivă spiritul nonconformist al Miței.

O femeie care a sfidat convențiile

Mița Biciclista a rămas în istorie nu doar ca o curtezană de lux, ci ca un simbol al emancipării și al rebeliunii feminine. Prin atitudinea sa, prin stilul extravagant și prin capacitatea de a fascina bărbați puternici, a reușit să îngenuncheze trei regi și să intre în folclorul urban.

Chiar dacă în ultimele decenii viața i s-a schimbat radical, moștenirea ei rămâne una vie. Numele ei este folosit și astăzi cu ironie sau admirație pentru femeile independente și nonconformiste.

De la fata săracă din Dițești la curtezana care i-a fascinat pe cei mai puternici bărbați ai vremii, Mița Biciclista a trăit o viață intensă, marcată de pasiune, scandal și lux. Povestea ei ilustrează perfect contrastul dintre România tradițională și Bucureștiul cosmopolit de la începutul secolului XX.

Astăzi, casa ei din Amzei nu este doar un muzeu, ci și o poartă către un trecut plin de culoare, în care o femeie rebelă a reușit să transforme convențiile sociale în trepte spre libertatea personală. Mița Biciclista rămâne, fără îndoială, una dintre cele mai fascinante figuri feminine din istoria României moderne.

Citește și: Crucea de Piatră, amorul interzis și bordelurile din Bucureștiul interbelic. „Fetițele dulci” citeau, știau limbi străine și aveau bune maniere