Indexul de Trafic 2025, publicat de Institutul pentru Orașe Vizionare, oferă o imagine actualizată asupra mobilității urbane din România, analizând situația în municipiile reședință de județ și în Capitală. Studiul scoate la iveală schimbări semnificative în tiparele de trafic, diferențe notabile între orașe și efectele aglomerației asupra calității vieții.

Prânzul, noul vârf de trafic în orașe

Potrivit analizei, modelul clasic al „orelor de vârf” s-a modificat. Dacă dimineața și seara erau, în mod tradițional, intervalele cu cele mai mari blocaje, acum prânzul a devenit momentul critic al zilei. Între orele 11:00 și 14:00, circulația în multe orașe încetinește semnificativ, din cauza programelor de lucru flexibile, a activităților cotidiene fragmentate, dar și a creșterii volumului de livrări și transport alternativ.

„Datele analizate de noi arată că ora de prânz este noul vârf de trafic. În multe orașe, vitezele minime nu se mai înregistrează la 08:00 sau 17:00, ci între 11:00 și 14:00. (...) Dacă prânzul este momentul critic, atunci măsurile de mobilitate trebuie calibrate și pentru acest interval”, a declarat Florian Filat, director executiv al Institutului pentru Orașe Vizionare și manager al proiectului City Index.

Orașele cu cel mai fluent trafic și cele mai aglomerate zone

Indexul arată că orașele mici conduc topul mobilității eficiente. Reșița, Giurgiu și Călărași sunt localitățile unde șoferii pierd doar 3–3,5 zile de lucru anual din cauza aglomerației. În schimb, Bucureștiul continuă să fie cel mai afectat oraș din România: un șofer tipic pierde peste 12 zile de lucru pe an în trafic, echivalentul a mai mult de jumătate din concediul legal.

Timișoara și Iași depășesc și ele pragul de 9 zile pierdute anual, în timp ce Cluj-Napoca a coborât șapte poziții față de anul trecut, intrând în zona roșie a clasamentului. Pe de altă parte, Brăila și Galați, deși au peste 150.000 de locuitori, reușesc să se mențină în zona verde, cu un nivel moderat de congestie.

Salturi spectaculoase și explicațiile autorităților

Reșița și-a consolidat poziția de lider, urcând șase locuri față de 2024. Primarul Ioan Popa a explicat rezultatul prin investițiile majore în infrastructură: „Finalizarea lucrărilor la linia de tramvai și reluarea circulației acestuia au redus presiunea asupra mașinilor personale. Modernizarea arterelor principale a fluidizat traficul pe rutele esențiale”.

Oradea a urcat 17 poziții, un avans pus pe seama proiectelor de infrastructură. „Fluidizarea traficului din Oradea este rezultatul unor investiții majore – deschiderea a opt pasaje subterane, lărgirea bulevardului Calea Aradului, sistemul de semaforizare inteligentă și conectarea centurii la autostrada A3”, a declarat Sebastian Marchiș, directorul Direcției Tehnice din Primăria Oradea.

Impactul congestiei și apelul la soluții integrate

Specialiștii atrag atenția că aglomerația nu trebuie privită doar ca o problemă de viteză, ci și ca o pierdere de timp personal. „Impactul congestiei nu se măsoară doar în kilometri pe oră, ci și în zile de viață pierdute anual din cauza traficului. Asta înseamnă mai puțin timp cu familia și mai puțină libertate personală”, a subliniat Florian Filat.

Mihai Iacovici, reprezentant al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București, a completat: „Aceste date evidențiază limitele modelului actual de trafic și subliniază necesitatea unei abordări integrate, centrate pe oameni și pe mobilitatea sustenabilă”.

Cum a fost realizat studiul

Indexul de Trafic 2025 s-a bazat pe date colectate în perioada martie–iunie 2025, de luni până vineri, între orele 07:00 și 20:00. Pentru a avea un termen de comparație, cercetătorii au folosit viteza medie de circulație din diminețile de duminică, între 07:00 și 08:00, când traficul este minim. În total, analiza a inclus peste 600.000 de observații în timp real, provenite din Google Maps, acoperind aproximativ 90 km de rețea rutieră per oraș sau sector.

Indexul face parte din City Index 2025, barometrul anual de performanță urbană al Institutului pentru Orașe Vizionare, care măsoară 51 de indicatori ce definesc calitatea, prosperitatea și dinamica orașelor din România. Rezultatele complete vor fi publicate la finalul lunii octombrie 2025.

Citește și: Cum s-a schimbat centrul orașului în 100 de ani: de la trăsuri la trafic infernal