Încasările STB SA din vânzarea de bilete (numite oficial „titluri de călătorie”) și abonamente au crescut cu 60%, în perioada 2019–2024.

Putea fi o veste foarte bună, dacă cea mai mare parte a încasărilor n-ar fi venit tot de la bugetul local.  De exemplu, începând cu 2022, STB a încasat în fiecare an mai mult din subvențiile pentru reduceri și gratuități acordate călătorilor decât din vânzarea titlurilor de călătorie la preț întreg.

În aceste condiții, creșterea încasărilor nu face STB mai independentă financiar. Dimpotrivă: societatea devine, de la an la an, tot mai dependentă de banii primăriei. Și, implicit, tot mai vulnerabilă la schimbări și influențe politice.

București.ro a citit rapoartele STB SA și a comparat situația societății bucureștene de transport cu cea a altor operatori din Europa. Cum stăm, aflați din articolul de astăzi.

STB are o perioadă dificilă în față.

Primăria Municipiului București (PMB) și Consiliul General al Capitalei încearcă să înceapă procedura de insolvență, în timp ce societatea trece prin cele mai ample concedieri din scurta sa istorie. Totul pentru a face față datoriilor în creștere, estimate de primărie la 1,7 miliarde de lei.

Situația financiară gravă poate fi explicată și printr-o privire asupra datelor din bugetele anuale ale STB.

În întreaga istorie a societății, încasările din bilete și abonamente la tarif întreg, fără gratuități sau compensații, au trecut o singură dată, pe un an întreg, peste pragul de 15% din totalul cheltuielilor companiei. 

În schimb, greul finanțării STB SA e dus, din ce în ce mai mult, de subvențiile primite de la bugetul local. Cele acordate pentru biletele și abonamentele cu reducere sau gratuite au depășit de ani buni încasările din titluri de călătorie la preț întreg.

Iar tendința continuă: compensația care asigură mare parte din bugetul societății ar urma să crească, în 2026, cu aproape 40%.

Încasările cresc ușor, dar nu țin pasul cu subvențiile și cheltuielile

O veste bună reiese din bugetele STB din 2018 încoace: încasările din titluri de călătorie nu au stagnat, ci au crescut gradual, cu aproape 60% în ultimii ani – de la 160 de milioane de lei în 2019, primul an de activitate sub forma unei societăți pe acțiuni, la aproximativ 258 de milioane de lei în 2024, ultimul an pentru care există date financiare complete publicate.

Parte din această creștere se datorează și ultimei modificări de tarif, din august 2021.  

Atunci s-a trecut de la vechiul sistem de 1,3 lei pe călătorie la 3 lei pentru o călătorie valabilă 90 de minute, pe orice linie.

Sănătos pentru societatea de transport ar fi fost ca toată această diferență de preț să fi fost suportată de călători. Din păcate, nu s-a întâmplat așa.

Dimpotrivă, odată cu majorarea prețului titlului de călătorie au crescut și mai mult diferențele de tarif. Acestea sunt, de fapt, subvențiile primite de STB de la primărie pentru biletele și abonamentele acordate cu reducere sau gratuitate. Pentru că bugetul local – alcătuit din banii noștri, ai tuturor - acoperă integral diferența dintre ce ar trebui să încaseze STB și ce plătesc, efectiv, călătorii.

Dacă diferențele de tarif reprezentau doar 55 de milioane de lei din încasările companiei în 2019, până în 2024 acestea au crescut de peste cinci ori – ajungând la peste 292 de milioane de lei.

Începând cu 2022, veniturile din diferențele de tarif le-au depășit, în fiecare an, pe cele din vânzările de titluri de călătorie și abonamente.

Cu alte cuvinte, STB a vândut din ce în ce mai multe călătorii. Doar că, primăria a ajuns să plătească pentru ele, într-o măsură din ce în ce mai mare. 

Situația nu se schimbă nici în bugetul estimat pentru 2026, în care veniturile din titluri de călătorie sunt estimate la aproape 275 de milioane de lei, iar cele din diferențe de tarif ajung la 291,5 milioane de lei.

Compensația care ține bugetul în picioare crește semnificativ în 2026

Cea mai mare parte a bugetului STB este însă acoperită anual de compensație – mecanism prin care PMB, prin intermediul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București–Ilfov (TPBI), echilibrează balanța de venituri și cheltuieli a companiei.

Compensația, conform legii, este plătită de la bugetul local serviciilor de transport public pentru „acoperirea costurilor de exploatare și asigurarea unui profit rezonabil”.

Între 2019 și 2025, valoarea compensației a oscilat în jurul a 900 de milioane–1,1 miliarde de lei. 

Dar în bugetul pe 2026 se estimează o creștere la 1,4 miliarde de lei, cu aproximativ 40% mai mare decât cea plătită, conform datelor preliminare din 2025.

Unele cauze nu sunt imputabile STB – același buget prognozează, de exemplu, o creștere a cheltuielilor cu combustibilul de 60 de milioane de lei, în contextul volatilității prețurilor la pompă, care a afectat și restul consumatorilor de combustibil din România pe parcursul acestui an.

Dar, per total, tendința STB SA de a depinde din ce în ce mai mult de banii primiți de la primărie e evidentă.

Astfel, în 2024, subvențiile de la bugetul local – adică compensația, la care se adaugă diferențele de tarif – au acoperit 1,4 miliarde de lei din veniturile de aproximativ 1,8 miliarde de lei ale societății.

Pentru 2026, în schimb, se estimează că sumele de la bugetul local vor crește la peste 1,7 miliarde de lei, dintr-un total al veniturilor de 2 miliarde de lei.

Cea mai scăzută performanță dintre orașele mari europene

Scopul unui operator de transport public nu este neapărat profitul, ci furnizarea unor servicii de mobilitate de calitate și asigurarea unei alternative valide la folosirea mașinilor personale.

În același timp, o societate publică de transport n-ar trebui să fie mereu o sursă de pagubă pentru bugetul local. Iar, momentan, STB tocmai asta reprezintă pentru București.

Problema este că STB SA se află în urma celor mai mulți dintre operatorii de transport public din metropolele europene atunci când vine vorba despre cât din cheltuielile proprii sunt acoperite de încasările din bilete.

Conform bugetului STB pe anul 2024, vânzările de titluri de călătorie au acoperit doar 13,7% din cheltuielile totale ale societății. Nu este o excepție, ci regula: acest procent a trecut o singură dată de 15%, în 2023.

În același an, operatorul de transport public al Romei, ATAC – care a trecut printr-o perioadă de insolvență practică între 2017 și 2022 – și-a acoperit peste 23% din cheltuieli din vânzările de bilete, cu mențiunea că operatorul italian gestionează și rețeaua de metrou din capitala Italiei.

Un barometru publicat în octombrie 2024 de European Metropolitan Transport Authorities (EMTA) – o asociație a autorităților de transport public din orașele mari europene, din care face parte și TPBI – arată că Bucureștiul stă cel mai prost dintre orașele cu operatori de transport public membri pentru care există astfel de date, în ceea ce privește procentul cheltuielilor acoperite din vânzările de bilete și abonamente.

Barometrul a comparat datele disponibile pentru anul 2023 și a analizat performanțele operatorilor la nivel regional. În cazul nostru, nu se referă direct la STB SA, ci la toți operatorii care activează sub umbrela TPBI, adică și la Serviciul Transport Voluntari (STV) SA, Ecotrans STCM SRL din Chitila și Regio Serv Transport SRL din Buftea.

Merită însă menționat că acești mici operatori de transport din Ilfov sunt finanțați, în mare parte, ca și STB, din bani publici, prin TPBI.

Studiul arată că transportul public din București–Ilfov își acoperă doar 17% din cheltuieli din vânzările de bilete și abonamente.

Este o cifră puțin diferită față de cele din bugetele publicate de STB, deoarece EMTA calculează veniturile și cheltuielile pe cap de locuitor și include și datele celorlalți operatori contractați de TPBI.

Prin comparație, în celelalte zone metropolitane, gradul în care transportul public se susține din încasări de la călători este mai mare:  Copenhaga (59%), Lisabona (59%) și Londra (56%). Mai greu – dar oricum mai bine decât zona București – Ilfov, se descurcă:  Belgrad (19%), Madrid (20%) și Sofia (21%). 

Are conducerea STB o strategie pentru reducerea dependenței de primărie? 

Bucuresti.ro a contactat conducerea operatorului de transport public pentru a afla dacă are o strategie de a crește, pe termen scurt și mediu, încasările din titluri de călătorie.

Directorul general STB, Andrei Dinculescu-Bighea, a anunțat că va reveni cu răspunsuri la întrebările Bucuresti.ro, însă acestea nu au venit până la ora publicării acestui material. 

Șeful serviciului de comunicare al STB, Constantin Tomescu, ne-a asigurat, de asemenea, că instituția va reveni cu răspunsuri, precizând totodată că stabilirea tarifului titlurilor de călătorie cade în competența TPBI.