Gheorghe Pecingină, administratorul special al STB, a declarat într-un interviu acordat Bucuresti.ro că va contesta creanța pe care Electroputere VFU Pașcani, companie din grupul Grampet, controlat de omul de afaceri Gruia Stoica, o va înscrie la masa credală a societății de transport.

Miza este de aproximativ 1 miliard de lei, sumă acumulată din penalitățile aferente licitației pentru achiziția a 40 de tramvaie de 18 metri.

Procedura a fost lansată de STB în 2019, în mandatul Gabrielei Firea, și anulată la cererea lui Nicușor Dan, în contextul în care Electroputere VFU Pașcani ar fi urmat să livreze tramvaie produse în Federația Rusă.

„Ceea ce vă pot spune este că, dacă Grampet va solicita înscrierea la masa credală cu creanța despre care s-a vorbit public, am cerut și am primit mandatul acționarului pentru a o contesta, dacă valoarea va fi cea vehiculată în spațiul public.

Aceasta este procedura în momentul de față: se depune cererea de înscriere la masa credală, se întocmește tabelul creanțelor, iar noi vom contesta creanța dacă se confirmă suma respectivă”, a declarat Gheorghe Pecingină pentru Bucuresti.ro.

„Avem o directivă europeană care interzice achizițiile din Federația Rusă”

În opinia administratorului special al STB, avocat de profesie, Grampet nu poate livra legal tramvaiele prevăzute în ofertă, în condițiile în care Uniunea Europeană interzice importul unor astfel de vehicule din Federația Rusă.

„Mi s-a părut ciudată această speță, unul dintre contractele și litigiile pe care le-am analizat. Avem o directivă europeană care interzice achizițiile din Federația Rusă și, în același timp, avem un contract care a vizat achiziția unor componente din Rusia. Din punctul meu de vedere, este o contradicție flagrantă”, a explicat Gheorghe Pecingină.

Întrebat dacă STB și-a apărat corespunzător interesele în procesul cu Grampet, Pecingină a precizat că societatea a fost reprezentată inclusiv de case de avocatură.

„Mă puneți într-o situație dificilă, pentru că îmi cereți să mă pronunț asupra activității unor colegi. STB a avut avocați angajați pentru aceste spețe. Sunt dosare de o complexitate deosebită și, pentru a evita orice interpretare, au fost angajate și case de avocatură.

Repet, nu vreau să îmi exprim public o părere despre activitatea celor care au reprezentat societatea. Mi-am format o opinie personală, am informat primarul general și acționarii și am primit mandat pentru a contesta această creanță în instanță”, a declarat Gheorghe Pecingină pentru Bucuresti.ro.

Cum a ajuns STB să datoreze 1 miliard de lei

Povestea începe în septembrie 2019, când STB a lansat o licitație pentru cumpărarea a 40 de tramvaie de 18 metri lungime, cu posibilitatea suplimentării comenzii cu încă 60 de vehicule. Scopul declarat era înlocuirea tramvaielor Tatra T4R, fabricate în anii '70.

La procedură au participat două asocieri: Electroputere VFU Pașcani – Reloc Craiova, ambele din grupul Grampet, și Astra Vagoane – CRRC Qingdao. Câștigătoare a fost desemnată asocierea din grupul controlat de Gruia Stoica.

Una dintre controversele licitației a fost experiența firmelor câștigătoare. La acel moment, nici Electroputere VFU Pașcani, nici Reloc Craiova nu produseseră un tramvai. VFU Pașcani modernizase 17 tramvaie: 16 tramvaie GT4 Armonia pentru Timișoara și un tramvai GT4 M pentru Iași.

Documentația licitației prevedea inițial ca participanții să demonstreze că au livrat sau furnizat cel puțin 20 de „vagoane” în ultimii cinci ani și să prezinte licența unui tramvai omologat.

Ulterior, după o solicitare din partea unuia dintre ofertanți, STB a modificat documentația, astfel încât experiența să poată fi demonstrată și prin contracte de modernizare sau reconstrucție. În aceste condiții, experiența putea fi justificată și prin livrarea unor vagoane modernizate ori reconstruite.

Chiar și după această modificare, datele disponibile indicau doar 17 tramvaie modernizate sau reconstruite de companiile din grupul Grampet. Rămâneau, de asemenea, întrebări privind modul în care a fost îndeplinită cerința referitoare la experiență și licența de tramvai prezentată.

Un alt element important a apărut ulterior, când Feliks Vinokour, proprietarul companiei ruse PK Transportnye Sistemy, a vorbit public despre exporturile producătorului său, menționând inclusiv Bucureștiul.

Din portofoliul companiei ruse, modelele Bogatyr și Bogatyr-M păreau să corespundă cerințelor de lungime din documentația STB. Pentru circulația pe rețeaua bucureșteană ar fi însă necesare modificări, inclusiv în privința ecartamentului.

STB a anulat licitația la solicitarea lui Nicușor Dan

La 31 decembrie 2020, după schimbarea administrației Capitalei, directorul general al STB de la acel moment, Mihai Petcu, susținut în funcție de PMP, a anulat procedura de achiziție, la solicitarea primarului general Nicușor Dan.

Edilul a susținut că tramvaiele de 18 metri ar fi fost utile doar pe câteva trasee secundare, iar prețul lor era apropiat de cel al unor tramvaie de 27-36 de metri. A invocat și diferențele privind durata de viață și garanția. Potrivit explicațiilor sale de atunci, vehiculele de 18 metri aveau o durată de viață de 17 ani și o garanție de doar 2 ani, în timp ce tramvaiele cumpărate de la Astra Vagoane Călători beneficiau de o garanție de 5 ani.

„STB l-a contractat fără să aibă buget pentru el. Bugetul ar fi urmat să vină de la municipalitate. Între timp, în aceeași perioadă, a fost un control al Curții de Conturi care a spus că tipul acesta, ca o entitate să facă achiziții pe banii alteia, nu este permis. Și atunci nu am putut să semnăm”, declara Nicușor Dan în martie 2022.

Fostul primar general considera că achiziția nu era justificată nici economic.

„O spunem și direct, din punct de vedere economic, nu este un contract viabil, pentru că acelea sunt tramvaie de 18 metri care costă aproape cât costă acestea de 36 de metri. Din această complicație juridică, o să se pronunțe instanțele până la urmă.

Nimeni nu poate obliga Consiliul General să aloce bani pentru o licitație pe care a făcut-o STB-ul. Deci, până la urmă, posibil să ajungem la niște despăgubiri de ordinul câtorva milioane de lei pentru că nu se poate onora acest contract”, explica Nicușor Dan.

În septembrie 2022, acesta a sesizat Direcția Națională Anticorupție și a invocat inclusiv proveniența rusească a unor componente folosite în proiect.

„Opțiunea STB a fost pentru VFU Pașcani care aducea componente din Rusia și vindea apoi la prețuri majorate. Situația de fapt este agravată și de faptul că VFU Pașcani a introdus în instanță o cerere de penalități în valoare de 1% pe zi din valoarea contractului până la încheierea contractului cu STB”, afirma atunci Nicușor Dan.

De la 27 milioane de lei la penalități de peste 1 miliard

Anularea procedurii a fost contestată de firmele din grupul Grampet la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, care le-a admis contestația. STB a atacat decizia la Curtea de Apel București, însă instanța a respins acțiunea operatorului municipal.

Ulterior, companiile lui Gruia Stoica au cerut executarea silită a STB pentru continuarea procedurii de achiziție. Cererea a fost admisă la 17 februarie 2022, cu doar câteva zile înainte de invazia Rusiei în Ucraina. Societatea municipală a refuzat în continuare să semneze contractul, iar litigiile au continuat.

Pe 7 noiembrie 2024, Judecătoria Sectorului 1 a obligat STB să plătească penalități de 27,4 milioane de lei pentru perioada 12 decembrie 2023 – 12 martie 2024, în urma unei cereri formulate de Electroputere VFU Pașcani. Suma echivala cu aproximativ 300.000 de lei pentru fiecare zi de întârziere.

STB a făcut apel la Tribunalul București, însă instanța a menținut decizia primei instanțe.

Într-un alt litigiu, firmele din asociere au obținut o hotărâre definitivă prin care STB a fost obligată să plătească penalități de 0,5% din valoarea contractului pentru fiecare zi de întârziere. Raportată la valoarea contractului, penalitatea ajungea la aproximativ 1,52 milioane de lei pe zi, echivalentul a circa 300.000 de euro.

Sumele au continuat să se acumuleze până la deschiderea procedurii de insolvență a STB, la 8 septembrie 2026.

În calculele Bucuresti.ro, penalitățile acumulate până la 8 septembrie însumează 1,005 miliarde de lei, adică 190 milioane de euro.

Insolvența a oprit acumularea penalităților

Așa cum Bucuresti.ro a arătat într-un articol publicat recent, Electroputere VFU Pașcani poate solicita înscrierea în tabelul creanțelor a penalităților datorate până la data deschiderii procedurii de insolvență. Prin urmare, calculul acestora s-a oprit la 8 septembrie.

Într-un comunicat de presă transmis pe 20 octombrie, grupul Grampet a reiterat că este dispus să renunțe la 90% din creanța acumulată, cu condiția identificării unei soluții care să permită demararea contractului. Totuși, potrivit informațiilor noastre, la STB nu a ajuns oficial nicio propunere de acest gen.

„Deşi sentinţele judecătoreşti definitive obţinute în instanţă permiteau executarea silită a penalităţilor rezultate din litigiu, am ales cu bună-credinţă să nu blocăm conturile Societăţii de Transport Bucureşti sau ale Primăriei, evitând conştient riscul unui blocaj instituţional major care ar fi afectat direct cetăţenii. Cea mai concretă dovadă a acestei abordări este propunerea făcută publică la 21 iulie 2026, prin care Grampet Group s-a declarat dispus să renunţe la 90% din creanţa acumulată, în cadrul unui acord menit să contribuie la depăşirea blocajului existent şi la gestionarea sustenabilă a obligaţiilor financiare ale STB. Iniţiativa a fost gândită pentru protejarea transportului public din Capitală şi pentru a aduce la aceeaşi masă toate părţile relevante. În cadrul procedurii de insolvenţă deschise la cererea STB, desemnarea administratorului judiciar provizoriu a revenit exclusiv judecătorului-sindic. Grampet Group şi Electroputere VFU Paşcani nu au propus şi nu au susţinut societatea domnului Remus Borza, Euro Insol SPRL, în această procedură", au susținut reprezentanţii grupului controlat de Gruia Stoica.

Bucuresti.ro a transmis către Grampet mai multe întrebări în încercarea de a lămuri poziția grupului, însă nu am primit un răspuns până la publicarea materialului.