Top 10 lucruri pe care nu le știai despre vestul Bucureștiului
- Articole
- 16 NOV 26
Vestul Bucureștiului este astăzi una dintre cele mai dense și mai diverse zone ale Capitalei, întinsă de la vechile cartiere Cotroceni, Grozăvești și Giulești până la Militari, Drumul Taberei și zonele Rahova. În spatele blocurilor, bulevardelor și marilor centre comerciale se ascunde însă o istorie mult mai veche, în care au existat sate, vii, grădini, mănăstiri, mahalale și drumuri comerciale care legau Bucureștiul de alte localități. Transformarea acestei părți a orașului s-a produs în etape. Unele zone au intrat în componența urbană încă din secolul al XIX-lea, altele s-au dezvoltat spectaculos după Primul Război Mondial, iar cartiere precum Drumul Taberei și Militari au căpătat forma cunoscută astăzi mai ales în perioada comunistă. Muzeul Municipiului București arată că extinderea orașului către periferii a fost un proces continuu, iar vestul Capitalei oferă unele dintre cele mai bune exemple ale acestei evoluții.
1. Vestul Bucureștiului era cândva aproape rural
În prima jumătate a secolului al XIX-lea, actualul vest al Bucureștiului nu avea aspectul urban pe care îl are astăzi. Zone precum Cotroceni, Grozăvești, Mihai Vodă sau Sfântul Elefterie se aflau la marginea orașului, iar între așezările locuite existau terenuri agricole, vii, grădini și suprafețe cu aspect rural.
Documentele istorice consultate de Muzeul Municipiului București arată că, în jurul anului 1850, orașul nu se întinsese încă foarte mult către vest. Planul Borroczyn din 1852 surprinde o zonă în care rețeaua de străzi și parcele era încă puțin urbanizată. Practic, o parte importantă a teritoriului care astăzi pare complet integrat în București se afla atunci la marginea orașului.
2. Cotroceniul are rădăcini mult mai vechi decât cartierul de vile
Cotroceni este asociat astăzi cu vilele elegante, străzile în pantă, grădinile și atmosfera interbelică, dar istoria zonei începe cu mult înaintea apariției cartierului modern. Cercetările arheologice indică existența unei așezări în zona Cotrocenilor încă din secolele trecute, iar vestigiile medievale descoperite aici arată că teritoriul a fost locuit cu mult înainte ca Bucureștiul să ajungă să se extindă până în această parte.
Un moment esențial l-a reprezentat ridicarea ansamblului monastic și a Palatului Cotroceni în vremea lui Șerban Cantacuzino. Ulterior, prezența familiei princiare și regale a schimbat radical profilul zonei. Construcția Palatului Cotroceni, începută în 1893, și stabilirea aici a familiei lui Ferdinand și Maria au contribuit la dezvoltarea cartierului de vile care avea să înflorească mai ales după Marea Unire.
3. Calea Griviței s-a numit cândva Calea Târgoviștei
Una dintre cele mai importante artere ale vestului și nord-vestului Bucureștiului, Calea Griviței, are o istorie legată de vechiul drum către Târgoviște. Înainte de a primi denumirea actuală, artera era cunoscută drept Calea Târgoviștei, iar traseul său reprezenta una dintre legăturile importante ale Bucureștiului cu exteriorul orașului.
Schimbarea numelui a avut loc în 1878, după Războiul de Independență, iar artera a căpătat o importanță tot mai mare în dezvoltarea orașului. În jurul său au apărut ulterior Gara de Nord, noi instituții și zone de locuire, transformând un vechi drum de ieșire din București într-o axă urbană majoră.
4. Gara de Nord a fost inițial Gara Târgoviștei
Gara de Nord este astăzi cel mai important nod feroviar al Capitalei, însă numele său inițial era Gara Târgoviștei. Stația a fost inaugurată în toamna anului 1872, în timpul domniei lui Carol I, într-o perioadă în care Bucureștiul începea să fie conectat tot mai puternic la rețeaua feroviară europeană.
Denumirea de Gara de Nord a apărut în 1888, când stația a trecut printr-o importantă extindere. Gara a devenit rapid un reper al modernizării orașului, iar în 1883 a primit chiar primul tren Orient Express care a ajuns la București. Importanța sa a crescut atât de mult încât zona din jurul gării s-a transformat într-unul dintre cele mai dinamice spații urbane ale Capitalei.
5. Grozăvești este legat de o așezare medievală
Numele Grozăvești nu desemnează doar un cartier modern dominat de campusuri universitare, blocuri și clădiri de birouri. Zona are legături cu o așezare mult mai veche, iar cercetările arheologice menționează satul Grozăvești în documente încă din 1492.
În timp, vechea așezare a fost absorbită de expansiunea Bucureștiului. Zona aflată în apropierea Dâmboviței a trecut prin transformări majore în secolele XIX și XX, iar apariția unor obiective industriale și a infrastructurii moderne a schimbat complet peisajul. Astăzi, numele Grozăvești păstrează discret memoria unei așezări care a existat înainte ca vestul Capitalei să devină parte din marele oraș.
6. Giuleștiul și Grantul au avut o puternică identitate muncitorească
Giuleștiul este una dintre zonele vestice care și-au construit o identitate urbană foarte puternică în jurul comunității locale și a muncitorilor. În perioada interbelică, mahalaua Grant era legată în mod direct de lumea ceferiștilor, iar dezvoltarea fotbalului a contribuit la transformarea acestei identități într-un fenomen social.
Muzeul Municipiului București arată că primii jucători ai formației CFR au fost recrutați dintre muncitorii feroviari care locuiau în mahalaua Grant. În jurul echipei Rapid s-a format astfel o solidaritate care a depășit limitele Giuleștiului, ajungând spre Cotroceni, Grozăvești și alte zone ale orașului.
7. Calea Rahovei a fost una dintre vechile artere ale orașului
Actuala zonă Rahova păstrează urmele unei istorii urbane complicate. Calea Rahovei se numără printre vechile străzi importante ale Bucureștiului, iar o parte din traseul său istoric a dispărut în urma transformărilor urbane din secolul al XX-lea.
Cercetările Muzeului Municipiului București subliniază faptul că porțiuni ale vechii artere au fost demolate, în timp ce alte clădiri și fragmente de țesut urban au supraviețuit. Tocmai această combinație dintre ceea ce s-a păstrat și ceea ce a dispărut face din zona Rahova un exemplu important pentru înțelegerea schimbărilor prin care a trecut Bucureștiul.
8. Drumul Taberei este un produs al marilor transformări comuniste
Spre deosebire de Cotroceni sau Grozăvești, Drumul Taberei a căpătat cea mai mare parte a formei actuale într-o perioadă mult mai recentă. Cartierul s-a dezvoltat în cadrul marilor proiecte de locuințe construite în perioada comunistă pentru a răspunde creșterii rapide a populației Capitalei și nevoii de noi apartamente.
Muzeul Municipiului București include Militari și Drumul Taberei printre marile ansambluri de locuințe dezvoltate în vestul orașului. Aceste cartiere au fost construite în zonele periferice, unde intervențiile urbane puteau fi realizate la scară mare, iar noul peisaj rezidențial a schimbat radical raportul dintre centrul Bucureștiului și marginea orașului.
9. Grădina Botanică a fost înființată înainte de a ajunge în locul actual
Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” are o istorie mai complicată decât pare. Instituția a fost fondată în 1860, în legătură cu Școala de Medicină și Farmacie din București, la inițiativa medicului Carol Davila și în urma unui decret al lui Alexandru Ioan Cuza.
Grădina nu s-a aflat însă dintotdeauna pe amplasamentul actual. După o perioadă în care a funcționat în zona Șoselei Cotroceni, ea a fost mutată temporar în apropierea Universității, iar în 1884 Dimitrie Brândză a obținut terenul și resursele necesare pentru amenajarea unei noi grădini. Colecțiile de plante vii au fost transferate pe amplasamentul actual în 1886.
10. Vestul Capitalei păstrează urmele unor mahalale dispărute
Una dintre cele mai puțin cunoscute caracteristici ale vestului Bucureștiului este faptul că numeroase cartiere actuale s-au suprapus peste vechi mahalale și așezări. În documentele istorice apar nume precum Mihai Vodă, Spirea din Deal, Sfântul Elefterie, Dealul Cotroceni și Dealul Grozăveștilor, fiecare având propria structură socială și propriile repere.
Mahalalele nu trebuie confundate cu actualele cartiere. Ele reprezentau comunități urbane mai mici, organizate în jurul unor biserici, ulițe și grupuri de locuitori. Modernizarea începută în secolul al XIX-lea a modificat treptat această structură, iar transformările radicale din secolul XX au făcut ca o mare parte din vechiul țesut urban să dispară. Muzeul Municipiului București arată că extinderea orașului și proiectele de sistematizare au schimbat fundamental inclusiv periferia de odinioară.
Vestul Bucureștiului poate fi privit, astfel, ca o adevărată hartă stratificată a dezvoltării Capitalei. De la vechile sate și mahalale la mănăstirea și Palatul Cotroceni, de la drumul către Târgoviște și Gara de Nord la cartierele muncitorești și marile ansambluri de blocuri, fiecare perioadă a lăsat aici urme distincte.
Astăzi, această parte a orașului reunește în același spațiu palate, monumente, foste zone industriale, cartiere interbelice, campusuri universitare și ansambluri construite în comunism. Tocmai această suprapunere de epoci face ca vestul Bucureștiului să fie una dintre cele mai interesante zone pentru descoperirea istoriei urbane a Capitalei.
Citește și: Top 10 lucruri pe care nu le știai despre estul Bucureștiului