În 1996, Bucureștiul avea nevoie de noi spații de întâlnire între artiști, public și oraș. Într-o perioadă în care Capitala își căuta identitatea culturală după schimbările profunde ale anilor ’90, lua naștere ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București. Trei decenii mai târziu, instituția a devenit una dintre prezențele importante ale vieții culturale bucureștene, legată de festivaluri, spectacole, proiecte pentru copii, arte vizuale, finanțarea sectorului independent și recuperarea unor spații de patrimoniu. Povestea ARCUB începe pe strada Batiște, în clădirea Art Deco cunoscută drept fostul „Palatul Arta”. De aici, instituția avea să-și extindă treptat activitatea dincolo de limitele unei săli de spectacole. Cultura a ieșit în stradă, a ajuns în parcuri și cartiere, pe fațadele clădirilor și în spații istorice, iar Bucureștiul a devenit, tot mai des, decorul și scena propriilor sale evenimente culturale.

1996, începutul unei instituții culturale pentru București

ARCUB a fost înființat în 1996, prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 91/1996, modificată ulterior prin HCGMB nr. 70/1997. Documentele administrației municipale îl definesc drept serviciu public de cultură de interes local al Municipiului București, cu personalitate juridică. În forma inițială, instituția și-a stabilit sediul în clădirea Art Deco de pe strada Batiște, fostul „Palatul Arta”.

Clădirea din Batiște a devenit rapid mai mult decât un sediu administrativ. Sala Mare a găzduit spectacole, concerte și întâlniri, iar ARCUB a început să construiască o relație directă cu publicul bucureștean. În loc să se limiteze la un singur domeniu artistic, instituția a dezvoltat proiecte culturale, sociale și educative, încercând să acopere cât mai multe dintre formele prin care cultura putea ajunge la locuitorii orașului.

Un prim semnal important a venit în 1997, când ARCUB a organizat „O lună din istoria Bucureștiului”. Evenimentul a recuperat atmosfera Bucureștiului anilor ’30 și a transformat spațiile publice în locuri pentru spectacole de stradă, teatru și concerte. Conceptul avea să stea la baza dezvoltării ulterioare a unor evenimente dedicate orașului.

Este importantă însă o nuanță istorică. Potrivit ARCUB, „Zilele Bucureștiului” au origini mai vechi, sărbătoarea fiind organizată oficial încă din 1994 pentru aniversarea orașului și a primei atestări documentare din 1459. ARCUB a avut ulterior un rol major în dezvoltarea conceptului, iar în 2006 a organizat prima ediție a evenimentului în forma sa consacrată de instituție.

De la jazz și teatru la cultura pentru copii

În 1999, ARCUB și-a consolidat profilul prin două proiecte care aveau să marcheze perioada de început. Festivalul Internațional de Jazz a adus în București nume și stiluri diverse, în timp ce seria ARCUB Live propunea concerte de jazz, blues și clasic-rock în Sala Mare din Batiște. În același an, instituția a produs prima sa piesă de teatru, „Bizarmonia”, în regia lui Alexandru Tocilescu, prezentată în cadrul Festivalului Național de Teatru.

Activitatea ARCUB s-a îndreptat și către publicul tânăr. În 2001 a debutat „Cișmigiul copiilor”, alături de spectacolul de iarnă „Cred în Moș Crăciun”. Festivalul din Parcul Cișmigiu avea să devină cel mai longeviv eveniment ARCUB dedicat copiilor, transformând anual spațiul verde într-un loc pentru spectacole, jocuri și povești.

Un an mai târziu, în 2002, Bucureștiul intra într-un circuit european al evenimentelor muzicale urbane prin „Fête de la Musique”, adusă în România de ARCUB în parteneriat cu Institutul Francez și Primăria Municipiului București. Străzile orașului deveneau scene pentru muzică live, iar instituția demonstra că un eveniment cultural nu trebuie să se desfășoare neapărat între pereții unei săli. Tot în 2002 era lansată „Săptămâna Poveștilor Magice”, un târg de carte pentru copii.

Această orientare către spațiul public avea să devină una dintre caracteristicile ARCUB. Cultura nu mai era privită doar ca un spectacol la care publicul cumpără un bilet, ci și ca o experiență urbană care putea apărea într-un parc, într-o piață sau pe o stradă.

Zilele Bucureștiului, Noaptea Albă și spectacolele care au schimbat orașul

Anul 2006 a fost unul important pentru identitatea culturală a Capitalei. „Mozart Fest”, realizat în parteneriat cu Primăria Vienei, avea să devină în 2010 „Bucharest Music Film Festival”, combinând muzica clasică și proiecțiile în aer liber. Tot în 2006, ARCUB a organizat prima ediție a „Zilelor Bucureștiului” în cadrul propriului parcurs instituțional și a lansat „Piața Festivalului George Enescu”, apropiind publicul larg de muzica simfonică prin spectacole în aer liber.

În 2007, direcția aceasta s-a amplificat. ARCUB a introdus conceptul de „Noaptea Albă”, cu spectacole stradale, instalații artistice și intervenții vizuale. În cadrul proiectului „Urban Art” a fost realizat și primul videomapping din România pe Casa Poporului, proiect prezentat de ARCUB drept, la momentul respectiv, cea mai mare proiecție de acest tip realizată pe o clădire. Proiecțiile arhitecturale au devenit ulterior una dintre componentele spectaculoase ale evenimentelor dedicate orașului.

În 2008 a venit rândul teatrului de stradă să capete o platformă proprie, prin prima ediție a Festivalului Internațional de Teatru de Stradă – B-FIT in the Street! Companii din mai multe țări, parade și instalații de mari dimensiuni au transformat centrul Capitalei într-o scenă în aer liber. Un an mai târziu, prin „Cartier de vară”, ARCUB a început să ducă spectacolele și concertele mai aproape de comunitățile din cartiere, folosind parcurile drept spații culturale temporare.

În 2010, instituția a sprijinit lansarea primei ediții a festivalului „Les Films de Cannes à Bucarest”, inițiat de regizorul Cristian Mungiu. Festivalul a adus în fața publicului filme apreciate la Cannes și a devenit ulterior unul dintre evenimentele importante ale cinematografiei internaționale în București. În același an, ARCUB a participat la Bookfest și a lansat albumul „București – 550 de ani de la prima atestare documentară”.

Hanul Gabroveni, de la ruină la noua casă a ARCUB

O nouă etapă începea în jurul patrimoniului. Hanul Gabroveni, una dintre clădirile istorice ale Centrului Vechi, avea în spate o istorie de aproape trei secole, dar și decenii de degradare. Documentele ARCUB arată că hanul a fost menționat documentar în 1739, a fost afectat de marele incendiu din 1847, transformat ulterior în pasaj comercial și, după naționalizarea din perioada comunistă, a intrat într-un lung proces de degradare. Un incendiu din 1999 a accentuat starea precară a clădirii.

Procesul de restaurare început în 2009 a transformat radical destinul imobilului. Între 2009 și 2014, Hanul Gabroveni a fost restaurat, consolidat și extins, proiectul fiind finanțat prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European și implementat printr-un parteneriat instituțional care a inclus Ministerul Culturii și Patrimoniului Național și Primăria Municipiului București prin ARCUB. În 2014, clădirea a fost redeschisă ca spațiu cultural, iar în 2015 a devenit noul sediu al ARCUB.

Schimbarea a fost semnificativă. Hanul Gabroveni nu a fost restaurat doar ca obiect arhitectural, ci a primit o nouă funcțiune culturală. Astăzi, complexul include săli pentru spectacole, expoziții, conferințe, ateliere și evenimente multidisciplinare. Sala Mare are 160 de locuri, iar Sala Studio are 60 de locuri, alături de alte spații care pot găzdui expoziții, workshopuri și întâlniri.

În primul an după transformarea sa în noul sediu ARCUB, Hanul Gabroveni a atras peste 150.000 de vizitatori. Tot în 2015, Bucureștiul a ajuns printre cele patru orașe finaliste din cele 14 candidate pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. ARCUB a fost implicat în pregătirea candidaturii, iar în aceeași perioadă a lansat Spotlight – Festivalul Internațional al Luminii și programul de microgranturi Generator.

ARCUB și sprijinul pentru scena culturală independentă

După mutarea în Hanul Gabroveni, activitatea instituției s-a extins tot mai mult către cultura independentă și proiectele comunitare. În 2016, ARCUB a susținut 58 de proiecte culturale independente prin sesiunea „București – Orașul In-vizibil”, iar programul Generator a finanțat proiecte civice în cartiere. În 2017, programul „București – Oraș participativ” a susținut 87 de proiecte ale sectorului cultural independent.

În paralel, instituția a continuat să producă spectacole, festivaluri și proiecte de artă contemporană. În 2018, ARCUB a organizat evenimente dedicate Centenarului Marii Uniri, combinând spectacole, concerte și expoziții. În 2019, Spotlight și B-FIT in the Street! au făcut parte din programul Sezonului România-Franța, iar Bucureștiul a redevenit scena unor proiecte internaționale de lumină și teatru stradal.

Pandemia din 2020 a reprezentat o nouă provocare. În condițiile restricțiilor, ARCUB a organizat în aer liber „Festivalul Bucureștii lui Caragiale”, în Parcul Cișmigiu. În 2021, instituția a lansat finanțarea „București – oraș deschis” și prima ediție a proiectului „Străzi Deschise – București, Promenadă urbană”, prin care Calea Victoriei și alte artere centrale au fost transformate, în weekenduri, în spații pentru spectacole, expoziții, ateliere și activități culturale.

De la proiectele orașului la expozițiile internaționale

Un alt capitol important al ultimului deceniu este dezvoltarea programelor de arte vizuale. Hanul Gabroveni a devenit, începând din 2016, un spațiu important pentru arta contemporană, găzduind expoziții, proiecte multimedia, conferințe și întâlniri cu artiști. Programul a inclus atât artiști consacrați, cât și creatori emergenți.

Unul dintre cele mai vizibile proiecte recente a fost „Universul lui Salvador Dalí”, deschis în decembrie 2023. Expoziția, organizată de Primăria Capitalei prin ARCUB în parteneriat cu HADRAN Events, a prezentat peste 170 de lucrări, între care sculpturi, grafică, gravuri, litografii și obiecte realizate în materiale prețioase. Potrivit raportului anual ARCUB pentru 2024, expoziția a avut peste 100.000 de beneficiari pe durata programului său.

Evenimentul a arătat și transformarea Hanului Gabroveni într-un spațiu capabil să găzduiască expoziții de anvergură internațională. Un monument istoric care fusese cândva în pragul dispariției devenise, la trei decenii de la înființarea ARCUB, locul în care publicul bucureștean putea descoperi lucrări ale unuia dintre cei mai cunoscuți artiști ai secolului XX.

În paralel, ARCUB a continuat proiectele devenite deja repere ale vieții culturale bucureștene. Bucharest Jazz Festival a rămas una dintre principalele platforme dedicate jazzului, în timp ce Bucharest Music Film Festival a readus muzica clasică și filmul în spațiile publice ale Capitalei. Festivalurile, expozițiile, proiectele de teatru și finanțările pentru sectorul independent au continuat să compună un program în care cultura instituțională și inițiativele independente se întâlnesc.

30 de ani în care orașul a devenit scenă

În 2026, ARCUB marchează trei decenii de activitate. Instituția privește această perioadă nu doar ca pe o succesiune de festivaluri și evenimente, ci ca pe o istorie legată de transformarea culturală a Bucureștiului. De la Sala Mare din Batiște la Hanul Gabroveni, traseul ARCUB urmărește și transformarea spațiilor în care bucureștenii se întâlnesc cu arta.

În acești 30 de ani, cultura a fost scoasă din spațiile convenționale și dusă în stradă, în parcuri și cartiere. Au apărut festivaluri de jazz, teatru stradal și lumină, proiecte pentru copii, programe de finanțare, expoziții de artă contemporană și evenimente dedicate istoriei orașului. Unele dintre ele au devenit tradiții, altele au existat pentru o singură ediție, dar împreună au contribuit la conturarea unui București în care spațiul urban poate deveni, pentru câteva ore sau câteva zile, un spațiu cultural.

Povestea ARCUB este, astfel, legată de povestea Bucureștiului de după 1990: un oraș aflat într-o permanentă schimbare, în care patrimoniul și cultura contemporană au ajuns să coexiste în forme tot mai diverse. De la clădirea Art Deco de pe Batiște la Hanul Gabroveni, de la jazzul din sălile de spectacol la videomappingul de pe Casa Poporului și de la evenimentele pentru copii la marile expoziții internaționale, ARCUB a construit în trei decenii o instituție al cărei spațiu de lucru este, în fond, întregul București.