Dacă vei merge să te plimbi prin centrul istoric al capitalei, intrând dinspre Hanul lui Manuc, vei descoperi o destinație iconică pentru credincioși și iubitori de istorie, deopotrivă: Biserica Sf. Anton – Curtea Veche, una dintre cele mai vechi biserici din București. 

Construită acum mai bine de 500 de ani, ca mănăstire pentru franciscanii catolici, biserica avea dimensiunea unei capele. Preluată în timp de Biserica Greco-Catolică, Biserica Sf. Anton a supraviețuit, de-a lungul vremii, câtorva cutremure și incendii devastatoare. 

Biserica Sfântul Anton a Curții Domnești a fost zidită de Mircea Ciobanul și a suferit mai multe modificări în vremea lui Șerban și Ștefan Cantacuzino (sec. al XVIII-lea). Edificiul amplasat în centrul vechi al Bucureștiului, Lipscani, fosta Curte Veche, a servit timp de două secole drept loc de încoronare a domnilor Țării Românești. Aici s-au închinat de-a lungul vremii Mihai Viteazul, Matei Basarab, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Nicolae Mavrogheni sau Alexandru Ghica.

Biserica ce poartă hramurile Buna Vestire și Sfântul Anton avea, în trecut, o intrare a femeilor, în partea stângă, și una rezervată bărbaților, în partea dreaptă. 

De la începutul anilor 1700, șapte incendii și câteva cutremure au lăsat biserica aproape neatinsă. În 1847, un foc imens ce a mistuit tot centrul Bucureștiului, de la Palatul Poștelor, până la biserica Sf. Gheorghe, s-a oprit la zidurile ei.

“În 1847, de Paști, copilașul micii boieroaicei Drugănescu, care stătea în spatele bisericii Sf. Dumitru, s-a jucat cu chibriturile. Iar de la această joacă a pornit un incendiu care a devorat patru cincimi din oraș. A fost un dezastru”, povestește scriitoarea Silvia Colfescu, în cărțile sale, făcând referire la o fotografie din 1847, care reflectă realitatea de atunci. 

Incendiul din acea vreme a distrus și biserica pușcăriei, care adăpostea icoana Sfântului Antonie cel Mare. În mod miraculos, icoana a fost găsită, într-o zi de marți, printre resturile arse ale altarului și mutată în biserica de lângă Curtea veche. 

Biserica Sf. Anton – Ritualul celor 9 Marți

Zeci de tineri și bătrâni, români și străini, trec pragul curţii bisericii Sfântul Anton, în fiecare marți, pentru a se ruga pentru sănătate, linişte şi pace în familie, ajutor la examene sau găsirea sufletului pereche.

Timp de 9 zile de marţi de-a rândul, credincioșii scriu un acatist, pentru a fi citit de către unul dintre preoţii bisericii. În cea de-a 10 zi,  enoriașii duc la biserică alimente precum ulei, făină sau orez, dar şi o pâine care se împarte la nouă persoane. Se spune că, după aceste zile, rugăciunea celui care a respectat ritualul se îndeplineşte.

Biserica Sf. Anton – Arhitectură 

La construcția bisericii a fost folosit, pentru prima dată în Țara Românească, contrafortul cu rol constructiv, de influență moldovenească. Fațada este realizată din cărămidă aparentă în câte 3 rânduri orizontale și două cărămizi așezate vertical pe benzile tencuite. 

Arhitectura bisericii îmbină elemente baroce și rococo, reflectând influențele stilistice ale perioadei în care a fost construită. Fațada este ornamentată cu sculpturi detaliate și elemente decorative care atrag privirile vizitatorilor. Interiorul este la fel de impresionant, cu fresce îmbietoare, vitralii colorate și o atmosferă de adorație și contemplare.

Biserica Sf. Anton – Patrimoniu cultural

Biserica Sfântul Anton este nu doar un loc de închinare, ci și un important centru cultural. De-a lungul anilor, a găzduit concerte de muzică clasică, expoziții de artă și alte evenimente culturale, atrăgând atât credincioși, cât și iubitori ai artei și istoriei.

Biserica Sfântul Anton din București nu este doar un loc de închinare, ci și un simbol al bogatei moșteniri culturale și istorice a orașului. Cu o arhitectură impresionantă, o istorie bogată și un rol activ în comunitate, această bijuterie arhitecturală continuă să inspire și să atragă vizitatori din întreaga lume, oferindu-le o experiență autentică și profundă în inima Bucureștiului.

Foto: Dimi Talen, Wikipedia