„La Blouse Roumaine” a lui Henri Matisse, capodoperă emblematică a modernităţii universale, parte a colecţiei permanente a Centre Pompidou din Paris - părăseşte Franţa pentru prima oară fiind împrumutată în mod excepţional pentru expoziţia „România - reprezentarea identitară a portului popular în artă” care va fi deschisă din 21 noiembrie la Muzeul Naţional de Artă al României. Expoziţia va include peste 320 de piese în care ia românească va fi reprezentată în diverse tehnici, de la pictură şi sculptură, la grafică, fotografie, obiect, instalaţie, film, muzică, afişe, modă, timbre, cărţi de joc, vaze, bancnote, cărţi, albume, desene animate şi manuale şcolare. 

Faimoasa lucrare va funcţiona în expoziţie drept oglinda răsturnată care reflectă efortul consecvent de promovare şi propagandă naţională românescă prin ie, mutat de Matisse într- un plan pur estetic, cu un impact major asupra dezvoltării artei postbelice, contribuind decisiv la apariţia strategiilor artistice Pop Art. 

Ia românească, în versiunea ei matisseană, se află la originea succesului comercial al iei în industria de modă franceză şi internaţională. Punctual, aceste utilizări - uneori abuzive, ca apropriere culturală - sunt  prezentate în expoziţie, pentru a releva cele două planuri majore şi corelate ale jocului iei în imaginarul actual: acela identitar-ideologic şi cel decorativ-comercial. 

Încă din secolul al XVI-lea, continuând cu secolele al XIX-lea şi al XX-lea, cu realismul socialist şi până în contemporaneitatea imediată, ia românească a constituit un subiect artistic major. Prin amploare, diversitate şi prin cercetarea critică interdisciplinară, inovatoare, România constituie o platformă fără precedent de accesare de publicul larg a reprezentărilor iei şi portului popular în creaţiile artistice.

 „România- reprezentarea identitară a portului popular în artă” este o expoziţie, nu o luare de poziţie în favoarea unor ideologii asociate iei. Selecţia relevă felul în care s-a articulat de-a lungul secolelor un limbaj formal, simbolic, decorativ şi totodată ideologic în care ia şi costumul folcloric au jucat rolul pivotal de agregare, de promovare politică şi uneori de impunere vizuală a românităţii. 

Peste 320 de piese, provenind din patrimoniul MNAR şi din diverse muzee naţionale şi internaţionale, din colecţii private şi de la artişti contemporani oferă publicului cel mai bogat material de reflecţie şi bucurie vizuală pe acest subiect, prezentat vreodată într-un muzeu. Acoperirea istorică şi geografică amplă a expoziţiei contextualizează reprezentările portului popular românesc, nu doar prin raportarea la ilustrarea în artă a portului popular al altor minorităţi din România (maghiară, germană), ci şi prin raportarea la reprezentările artistice ale costumelor populare din regiuni limitrofe - din Ucraina, Moldova şi Bulgaria, pentru a pune în evidenţă asemănările şi deosebirile, influenţele şi constantele.

Expoziţia şi catalogul care o însoţeşte reliefează utilizarea în artă a costumului popular şi mai ales a iei în formarea, transmiterea şi impunerea unor veritabile discursuri de constituire a identităţii naţionale, din cele mai vechi timpuri pînă la ora actuală.

Reprezentările iei în arta românească din secolul XVI vor fi urmate de primele reprezentări decis ideologice şi propagandistice, din secolul XIX, precum reprezentarea Mariei Bibescu de către Constantin Lecca şi Carol Popp de Szathmari şi a Mariei Rosetti - ca simbol al Patriei române - de către Constantin Daniel Rosenthal şi apoi de Nicolae Grigorescu şi epigonii săi, de campania fotografică şi picturală de legitimare naţională a familiei regale prin ie şi costum popular (de la Regina Elisabeta la Regina Maria), de re-conceperea iei în reprezentările artei specificului naţional din perioada interbelică, dar şi în avangarda românească. Revenirea la ie ca factor vizual identitar social şi naţional în arta realist-socialistă şi în arta oficială a regimului comunist este pusă în contrast cu regăsirea iei în discursul spiritualist-românist şi anti-comunist al grupărilor neo-ortodoxiste de pe parcursul anilor 80 şi cu incursiunile subversive ale artei critice actuale.

Redarea fenomenului aproprierii politice a iei ca instrument de propagandă naţională şi internaţională, după anii 90 este prezentată prin diverse lucrări de artă actuală şi prin documentarea unor realizări şi mai ales a unor excese politice şi de comunicare vizuală legate de ie ca marcă identitară fixă.  

Drept fundal al acestei tendinţe istorice de impunere a iei ca vehicul standard al identităţii, expoziţia prezintă punctual, pe tot parcursul ei, contrastul cu vestimentaţia comună reală, cu moda curentă în diverse epoci, de la hainele „nemţeşti” ale burgheziei la hainele aristocraţiei franţuzite şi de la uniformele militare ale primei jumătăţi a secolului XX la moda monotonă a perioadei comuniste sau cea explozivă şi diversă a perioadei post-1989. Pe fundalul istoric al acestor mode cotidiene se decupează modelul trans-istoric, ideologic al iei şi folosirea ei identitar-naţională, cu plusurile şi cu minusurile ei şi cu riscurile inerente, pe care expoziţia de la MNAR le face vizibile şi accesibile societăţii noastre pentru a îndemna la atenţie, reflecţie şi creaţie. 

Evenimente conexe: Pe parcursul expoziţei vor fi organizate simpozioane, dezbateri şi prezentări, concerte şi proiecţii de filme legate de subiectul iei şi portului popular. 

Expoziţia include un spaţiu-lounge în care vizitatorii au posibilitatea să brodeze, să deseneze, să-şi facă fotografii sau să participe la ateliere de weekend pentru copii şi familii intr-o atmosferă relaxată şi creativă. 
Piesele selectate provin din patrimoniul MNAR, de la artişti şi colecţionari români şi de la 30 de muzee şi instituţii partenere:

Musée national d’art moderne-Centre Pompidou, Paris, Fondation Louis Vuitton, Paris, Muzeul de Artă Galagan (Cernihiv, Ucraina - o colaborare dificilă, dar exemplară, în condiţiile războiului actual), Galeria Naţională din Sofia, Bulgaria, Muzeul Naţional de Artă al Modovei, Chişinău, Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul Naţional Peleş, Muzeul Judeţean de Artă „Centrul Artistic Baia-Mare”, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Biblioteca Naţională a României, Complexul Muzeal Arad, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu“ - Muzeul de Artă Bacău, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi- Muzeul de Artă, Muzeul Judeţean Mureş, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea, Complexul Naţional Muzeal ASTRA – Sibiu, Muzeul de Artă Braşov, Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu – Quintus”, Muzeul de Artă Piatra-Neamţ, Fundaţia Academia Civică – Muzeul Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din Sighetu Marmaţiei, Muzeul Municipiului Bucureşti, Institutul de Istoria Artei „George Oprescu“, Biblioteca Academiei Române, Cabinetul de Stampe, Muzeul Naţional de Artă Contemporană al României/MNAC, Arhivele Naţionale ale României, Romfilatelia. 

 O expoziţie realizată în parteneriat cu Fundaţia Amzei.

 Scris de Aura Marinescu | 11 noiembrie 2025, 13:29