Situația blocului ARO-Patria din centrul București scoate la iveală una dintre cele mai complicate probleme urbane ale Capitalei: imposibilitatea intervenției rapide asupra clădirilor cu risc seismic ridicat, chiar și atunci când există proiecte tehnice finalizate.

Potrivit declarațiilor făcute de primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, deși proiectul de consolidare pentru imobil este gata de aproximativ doi ani, lucrările nu pot începe. Principalul obstacol este refuzul proprietarilor de a-și da acordul și de a se reloca temporar pe durata intervenției.

„Blocul Patria, în acest moment, este în atenția noastră pentru a intra în procesul de consolidare. Proiectul este gata, dar, din câte înțeleg, există neîncredere în rândul cetățenilor care locuiesc în blocul Patria în ceea ce privește costul intervenției”, a declarat Ciprian Ciucu.

Edilul a explicat că teama locatarilor este legată de eventuale costuri ridicate: „Le este frică că o să ajungă să plătească zeci de mii de euro, deși costul nu este maximal.” În acest context, Primăria ia în calcul stabilirea unui plafon maxim al contribuției financiare pentru proprietari, diferența urmând să fie acoperită din fonduri publice.

Litigii și interese comerciale care blochează intervenția

Un alt obstacol important în calea consolidării este legat de situația juridică a spațiilor comerciale din clădire. În special, fostul bar Melody, situat la subsolul imobilului, complică procesul.

„Pentru expropriere, este un restaurant acolo al domnului fotbalist Mutu, dacă am înțeles bine. Melody sau nu mai știu cum se cheamă. Fostul bar Melody”, a explicat Ciucu. 

Acesta a precizat că a discutat cu George Tuță pentru ca Primăria Sectorului 1 să se implice în procedura de expropriere.

Problemele sunt amplificate și de existența unor datorii acumulate în timp de operatorul economic din acel spațiu, ceea ce îngreunează și mai mult procesul administrativ. Autoritățile intenționează ca întregul ansamblu – cinematograf, spații comerciale și locuințe – să fie inclus într-un proiect unitar de consolidare.

Clădire simbol, dar vulnerabilă la cutremur

Imobilul Blocul ARO-Patria este unul dintre cele mai cunoscute repere arhitecturale ale Capitalei. Proiectat de Horia Creangă și construit în anii ’30, în perioada domniei lui Carol al II-lea al României, imobilul îmbină funcțiuni rezidențiale și culturale.

La parter a funcționat celebrul cinematograf Patria, inaugurat în 1935, care a fost închis în 2015 după promulgarea unei legi de către Klaus Iohannis. Actul normativ interzice desfășurarea de activități în clădiri încadrate în clasa I de risc seismic.

Potrivit evaluărilor tehnice, clădirea se află într-o stare avansată de degradare și există riscul real de prăbușire în cazul unui cutremur major, similar celui din Cutremurul din 1977.

Ce soluții au autoritățile și ce prevede legea

Problema consolidării clădirilor cu risc seismic nu este una singulară în București. Cadrul legal este reglementat în principal de Legea nr. 212/2022 privind reducerea riscului seismic, care stabilește obligațiile proprietarilor și rolul autorităților locale.

Conform legislației, lucrările de consolidare pot fi realizate cu sprijin financiar de la stat sau de la autoritățile locale, iar în anumite cazuri pot fi impuse măsuri administrative pentru protejarea siguranței publice. Totuși, acordul proprietarilor rămâne esențial în majoritatea situațiilor, mai ales când este necesară relocarea temporară.

În cazul blocului ARO-Patria, soluțiile analizate includ:

•  stabilirea unui plafon maxim al costurilor suportate de locatari; 
•  exproprierea spațiilor comerciale care blochează intervenția; 
•  negocieri directe între autorități și proprietari pentru obținerea acordului. 

Blocul ARO - Patria, între trecut și un viitor incert

Situația blocului ARO-Patria reflectă dificultățile reale ale procesului de consolidare în București, unde interesele private, temerile financiare și procedurile birocratice pot întârzia intervenții esențiale pentru siguranța publică.

Deși autoritățile susțin că proiectul este pregătit și că există soluții financiare, lipsa consensului între părți menține clădirea într-o stare vulnerabilă. În lipsa unor decizii rapide, riscurile rămân ridicate, iar un eventual cutremur major ar putea avea consecințe grave asupra uneia dintre cele mai cunoscute clădiri din centrul Capitalei.

CITEȘTE ȘI:

Simboluri ale Bucureștiului: cinema Patria, blocul ARO, construcția nepotului lui Ion Creangă

Cinema Oser, Palatul Poștelor și istoria filmului în România. Primul cinematograf permanent din București a apărut acum 120 de ani