Primăria Municipiului București pregătește proiectarea, promovarea și punerea în aplicare, pe durata a circa doi ani, a unei zone cu emisii reduse (low emission zone - LEZ) în întreaga zonă metropolitană a Bucureștiului, conform unui plan aflat în curs de aprobare și analizat de Profit.ro.

LEZ va restricționa treptat accesul în oraș al celor mai poluante vehicule, cu un calendar clar de eliminare treptată în funcție de tipurile de combustibil (motorină, benzină) și vârsta vehiculului. Conform planului, vehiculele diesel și cele mai vechi se vor confrunta cu restricții mai stricte și accelerate.

După cum a relatat Profit.ro, încă din 2023, Parlamentul a adoptat un proiect de lege care prevedea ca în termen de cel mult 2 ani, Bucureștiul și alte 12 mari aglomerări urbane din țară, precum Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești și Timișoara, să stabilează zone cu nivel scăzut de emisii, în cadrul căreia vor institui restricții și/sau taxare pentru accesul autovehiculelor.
 
Mai mult, în urmă cu un an, Ministerul Dezvoltării, condus atunci de liberalul Adrian Veștea, pregătise hotărârea de punere în aplicare a zonelor cu emisii reduse în marile orașe, dar premierul Ciolacu s-a opus vehement discutării proiectului în Guvern, susținând că nu a fost dezbătut public și nu a fost convenit în coaliția de guvernare.

Planul elaborat acum de Primăria Capitalei, în colaborare cu BERD, în vederea implementării zonei cu emisii reduse, presupune un cost de 15 milioane euro, fonduri din PNRR și împrumut prin InvestEU. 

Etape de punere în aplicare

1. Definirea limitelor LEZ și stabilirea clasificării vehiculelor pe baza standardelor de emisii, o posibilitate fiind standardele Euro, conform documentului. Va fi elaborată o abordare progresivă pentru a spori treptat restricțiile privind vehiculele cu emisii ridicate.

2. Modernizarea rețelei de stații de monitorizare a calității aerului în oraș așa încât sa reflecte poluare provenita de la vehiculele aflate în trafic și pentru a desfășura campanii cu prelevatoare pasive de NO2 pentru a determina dacă sunt necesare măsuri suplimentare în anumite zone. În plus, utilizarea laboratoarelor mobile de monitorizare a calității aerului pentru a viza zonele cu trafic intens și punctele nevralgice ale poluării și pentru a stabili un nivel de referință al calității aerului pentru oraș și a monitoriza impactul LEZ. Partajarea publică a datelor prin intermediul unor afișaje în timp real.

3. Dezvoltarea, achiziționarea și implementarea de camere de recunoaștere automată a plăcuțelor de înmatriculare la punctele de intrare în LEZ, care sa permită identificarea automată a vehiculelor neconforme. Stabilirea unui sistem de emitere a amenzilor, fondurile fiind direcționate catre Fondul pentru mobilitate curată.

4. Lansarea unei campanii de comunicare pentru informarea publicului cu privire la LEZ, la modul de respectare a acesteia și la beneficiile pentru calitatea aerului și sănătatea publică. Amenzile vor fi reinvestite în soluții de mobilitate pentru comunitățile vulnerabile.

5. Monitorizarea continuă a calități aerului și a datelor privind traficul pentru a evalua impactul LEZ. Ajustarea dimensiunii și restricțiilor zonei pe baza datelor. Publicarea de rapoarte anuale pentru a asigura transparența și a menține sprijinul public.

Obiectivele privind reducerea emisiilor de carbon 

Documentul arată că implementarea treptată a Zonei cu emisii reduse (LEZ) din București vizează reducerea progresivă a vehiculelor cu emisii ridicate din oraș abordând problema parcului auto mai vechi, cu o vârstă medie de 12,4 ani și o pondere de 43,5% a vehiculelor diesel. 

Funcționând pe tot parcursul anului, LEZ vizează inițial o reducere de 10% a vehiculelor cu emisii ridicate, economisind 21.900 tCO2e pe an. Obiectivele pe termen mediu cresc acest obiectiv la o reducere de 20% obținându-se 43.800 tCO2e pe an, iar planurile pe termen lung vizează o reducere de 30%, obținându-se 65.700 tCO2e pe an.

Reducerile costurilor de sănătate generate de un aer mai curat în zonele LEZ ar putea varia între 1,3 ș 3,9 milioane euro/an, cu reduceri ale bolilor respiratorii și cardiovasculare datorate nivelurilor mai scăzute de poluanți și îmbunătățirii calității vieții. Acest interval presupune ca punerea în aplicare este eșalonată și că economiile legate de sănătate sunt de aproximativ 30.000-80.000 EUR pe tonă de PM2,5 redusă și de 10.000-30.000 EUR pe tonă de NOx redusă și o medie de 0,005 tone de PM2,5 și 0,02 tone de NOx pe vehicul/an, emisiile medii ale vehiculelor pentru mașinile diesel mai vechi, în conformitate cu standardele EURO 3 și EURO 4.

Acest interval presupune ca punerea în aplicare este eșalonată și că economiile legate de sănătate sunt de aproximativ 30.000-80.000 EUR pe tonă de PM2,5 redusă și de 10.000-30.000 EUR pe tonă de NOx redusă și o medie de 0,005 tone de PM2,5 și 0,02 tone de NOx pe vehicul/an, emisiile medii ale vehiculelor pentru mașinile diesel mai vechi, în conformitate cu standardele EURO 3 și EURO 4.

Durata de realizare a proiectului

• Proiectarea limitelor și standardelor zonei cu emisii reduse - 6-9 luni 
• Instalarea de sisteme de monitorizare a calității aerului - 6 luni, concomitent
• Sisteme de aplicare a legii, respectiv instalarea camerelor video - 12-18 luni 

Punerea în aplicare va fi susținută de camere de supraveghere, de indicatoare stradale și de o campanie de comunicare pentru a crește gradul de conștientizare a beneficiilor. 

Se vor impune amenzi vehiculelor neconforme, iar aceste fonduri vor fi redirecționate către reducerea sărăciei în materie de transport și la sprijinirea mobilității durabile.

Primăria arată că succesul zonelor cu emisii reduse va fi strâns legat de un sistem robust de monitorizare a calității aerului, cu un număr mai mare de stații de măsurare și campanii cu termene precise pentru identificarea și abordarea punctelor critice de poluare a aerului. 

Transparența publica privind datele referitoare la calitatea aerului este esențială pentru asigurarea acceptării publice. 

Eficacitatea LEZ-urilor va fi îmbunătățită prin punerea în aplicare a unor măsuri complementare, precum îmbunatățirea serviciilor de transport public, crearea de zone pietonale și dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete.