La câțiva kilometri de Piața Unirii, sub blocurile din Berceni și Olteniței, se ascund o gară dezafectată, o uzină electrică aflată în renovare și o rezervație naturală cu vidre și lebede sălbatice. Sectorul 4 nu e doar traficul greu de pe Șoseaua Olteniței sau șantierul etern de la Unirii. Are un trecut feroviar, industrial și natural pe care mulți dintre cei care trec zilnic prin zonă nici nu-l bănuiesc.

1. Delta din mijlocul betonului

La câteva sute de metri de mall-ul Sun Plaza, între Calea Văcărești și Splaiul Dâmboviței, se întinde Parcul Natural Văcărești, cunoscut informal drept „Delta Văcărești" sau „delta dintre blocuri". Povestea locului e neobișnuită. Regimul Ceaușescu a construit aici, în anii '80, un baraj și o incintă pentru un lac de acumulare menit să protejeze sudul Capitalei de inundații. Revoluția a oprit lucrările la jumătate. Apa s-a adunat singură în spatele digurilor, au apărut stufărișul și sălciile, iar animalele au venit de la sine.

Astăzi vorbim de 183 de hectare de mlaștini, bălți și poteci de pământ, declarate arie naturală protejată prin hotărâre de guvern în 2016. E adesea numit primul parc natural urban din România, deși această clasificare exactă nu apare, ca atare, în actul de înființare, formularea circulă mai degrabă prin presă și ghiduri turistice. Peste 180 de specii de plante și animale trăiesc aici, de la păsări de baltă la vulpi și, ocazional, vidre. Intrarea oficială e pe strada Lunca Bârzești, lângă complexul Asmita Gardens, iar traseele marcate ("Poteca biodiversității urbane" și traseele de bicicletă de pe digul Belvedere) pot fi parcurse într-o oră sau două.

2. Prima gară din București a devenit autogară

Pe Dealul Filaret, peste drum de Parcul Carol, se află clădirea vechii Gări Filaret. A fost deschisă pe 31 octombrie 1869, cu ocazia inaugurării primei linii de cale ferată din Principatele Unite, cea către Giurgiu. Trenul de onoare purta numele Mihai Viteazul și l-a avut pasager pe domnitorul Carol I, care în 1869 nu purta încă titlul de rege, acesta avea să vină abia în 1881.

Gara a funcționat până în 1960, când a fost dezafectată și transformată în autobază. Tocmai această schimbare de funcțiune i-a permis clădirii să supraviețuiască, ceea ce a contribuit ulterior la clasarea ei ca monument istoric. Astăzi funcționează ca Autogara Filaret, cu microbuze în loc de trenuri. O placă discretă e singura amintire a rolului pe care l-a avut.

3. Sub Piața Unirii e o placă de beton veche de aproape un secol

Piața Unirii stă, la propriu, pe o megastructură de beton construită acum aproape 100 de ani, sub care trec râul Dâmbovița, caseta apelor uzate ale orașului și trei linii de metrou (M1, M2, M3). Expertizele tehnice au încadrat-o în clasa de risc IV, adică nesatisfăcător, ultima treaptă înainte de închiderea circulației.

Sectorul 4 a demarat în 2025 reconstrucția integrală a Planșeului Unirii, un proiect finanțat cu aproximativ 800 de milioane de lei de la Guvern, sumă care a crescut succesiv din 2022 până la alocarea actuală. În timpul lucrărilor, muncitorii au dat peste ziduri vechi, resturi ale unei hale de piață din vremea lui Cuza, ceea ce a transformat pentru câteva luni șantierul într-unul arheologic. La mijlocul anului 2026, primarul Sectorului 4 declara că lucrările ajunseseră la aproximativ 50% din stadiul de execuție, cu un termen de finalizare devansat față de plan.

4. Prima „fabrică de lumină" a orașului, într-un proces lent de revitalizare

Tot pe Dealul Filaret, pe strada General Candiano Popescu, se află Uzina Electrică Filaret, construită între 1907 și 1908 de compania franceză Société du Gaz pour la France et l'Étranger. A fost prima uzină electrică comunală din București. Clădirea, monument istoric, are o structură basilicală din cărămidă aparentă și un turn folosit inițial ca rezervor de apă. La începutul anilor 2000 a existat un plan pentru un Parc Național al Științei și Tehnicii construit în jurul ei, alături de Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida" și Gara Filaret. Proiectul nu a pornit niciodată, iar uzina a rămas nefolosită și degradată zeci de ani. Din 2024, proprietarul Electrica a renovat parțial interiorul pentru evenimente publice, iar în martie 2026 compania a anunțat oficial un proiect de revitalizare completă, ca etapă următoare după redeschiderea Muzeului Tehnic alăturat. Planul e încă în fază incipientă.

5. Parcul Carol s-a născut dintr-o aniversare regală

Zona Dealul Filaret era, potrivit unor surse locale, o suprafață viticolă la finalul secolului al XVIII-lea. Numele vine de la Filaret, mitropolit al Ungrovlahiei din acea perioadă. Parcul Carol I, amenajat între 1900 și 1906 la inițiativa lui Ion N. Lahovari, ministru al Domeniilor, a fost gândit ca spațiu pentru Expoziția Generală Română organizată de aniversarea a 40 de ani de domnie a regelui Carol I. O poveste des repetată în presă spune că tânărul domnitor ar fi promis, la venirea în țară în 1866, să nu părăsească Romania până nu va călători cu trenul românesc. Anecdota circulă totuși în mai multe variante și nu am găsit-o atribuită unei surse istorice primare, așa că merită tratată mai degrabă ca legendă decât ca fapt confirmat.

6. Un sector care se declară cel mai sigur din Capitală

Potrivit datelor prezentate de Primăria Sectorului 4, peste 600 de camere video acoperă străzile, școlile și locurile de joacă din sector. Administrația locală susține, citând un raport al Poliției Municipiului București, că Sectorul 4 ar fi cel mai sigur din Capitală. E o afirmație care vine exclusiv de la instituția interesată să o promoveze și n-a putut fi verificată independent.

7. Un buget de 12 miliarde de lei pentru 2026

Consiliul Local al Sectorului 4 a aprobat, în mai 2026, un buget consolidat de peste 12 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 2,4 miliarde de euro. Aproape 10,7 miliarde sunt alocate investițiilor, printre care continuarea lucrărilor la Planșeul Unirii și un pasaj rutier nou la intersecția Ion Iriceanu cu Turnu Măgurele. Separat, Consiliul Local a mai validat pe parcursul anului și alte obiective de investiții, precum extinderea Parcului Tudor Arghezi și un patinoar nou, fără ca acestea să apară explicit în pachetul prioritar al bugetului 2026. O strategie de dezvoltare pentru 2026-2028 pune accent pe infrastructură, mobilitate urbană și modernizarea serviciilor publice, cu peste 75% din finanțarea proiectelor de dezvoltare venită din fonduri europene și guvernamentale.

Citește și 10 străzi din sectorul 4 din București care au povești interesante