Poveștile de iubire dinastice nu se scriu întotdeauna cu fericire. Căsnicia dintre Regina Maria și Regele Ferdinand I al României a fost una lipsită de pasiune, construită pe rațiuni politice și obligații de sânge. Relația lor era rece, protocolară, mai degrabă o alianță menită să servească coroanei decât sufletelor lor. În vreme ce Ferdinand a rămas toată viața cu gândul la marea lui iubire pierdută, Elena Văcărescu, Maria avea să-și găsească alinarea în brațele altui bărbat, cu totul neașteptat: prințul Barbu Știrbey, „Prințul Alb” al României. 

Începutul unei căsnicii de conveniență

Destinul lui Ferdinand fusese deja pecetluit după despărțirea de Elena Văcărescu. Încă rănit de interdicția relației lor, el s-a lăsat purtat de datorie și de dorința mătușii sale, Regina Elisabeta, care i-a căutat o mireasă pe măsura rangului său. 

Așa a ajuns Maria Alexandra Victoria, o adolescentă de 16 ani cu sânge regal britanic și rusesc, să accepte logodna. Era frumoasă, delicată și inteligentă, dar prea tânără pentru a bănui ce rol imens îi va fi rezervat în istoria României.

Principesa Maria, viitoarea regină a României

Întâlnirea dintre Ferdinand și Maria a avut loc la Potsdam, sub privirile atente ale familiei tinerei. Ferdinand a fost cucerit pe loc, convins că în sfârșit își găsise o pereche ideală. Nunta a avut loc la Sigmaringen, în 1893, iar la scurt timp Maria a adus pe lume primul copil, viitorul Carol al II-lea.

Deși devenise mamă la doar 18 ani, Maria era energică, veselă și dornică de viață. Organizase baluri și serate fastuoase, aducând un suflu tineresc la curtea rigidă a României. 

Frumusețea și carisma ei atrăgeau atenția tuturor, dar într-o seară specială avea să-l cunoască pe bărbatul care îi va schimba viața pentru totdeauna: Barbu Alexandru Știrbei.

Întâlnirea cu Barbu Știrbey, „Prințul Alb”

Petrecerea organizată de Alexandru Marghiloman, ministrul Justiției, a fost momentul zero al unei iubiri legendare. Acolo, Maria l-a întâlnit pe fratele Elisei Marghiloman, nimeni altul decât Barbu Știrbey, descendent al unei mari familii boierești și cunoscut în lumea bună pentru reputația sa impecabilă.

Privirile lor s-au întâlnit o clipă, iar acel scurt moment a fost de ajuns pentru ca între ei să se aprindă o flacără imposibil de stins. El era căsătorit și tată a patru copii, ea era principesă și viitoare regină a României.

Totul îi despărțea, dar inima nu cunoaște bariere sociale. Din 1907, în timpul răscoalei țărănești, relația lor a prins contur, odată cu vizitele dese la Sinaia. De atunci, iubirea lor a crescut cu intensitate, ascunsă doar parțial de ochii lumii.

Dragoste și complicități la curte

Relația clandestină a devenit rapid un secret deschis. Principesa Maria se refugia adesea pe domeniul de la Buftea al Știrbeilor, unde Barbu îi amenajase cărări prin pădure, special pentru plimbările ei călare. Istorici și martori ai vremii au consemnat atracția evidentă dintre cei doi.

Sprijinul surprinzător a venit chiar din partea Regelui Carol I, care a văzut în această legătură un compromis util pentru stabilitatea coroanei. Ferdinand, deși conștient de infidelitatea soției, a ales să accepte situația, ba chiar să colaboreze cu Barbu Știrbey, recunoscându-i inteligența și flerul politic.

Scrisorile lor pasionale sunt dovada vie a iubirii lor. Prințul semna adesea cu acronimul ILYMM – I love you, my Mary („Te iubesc, Maria mea”), un cod intim al sentimentelor lor.

Zvonurile despre presupusul lor copil și geloziile tăcute

Nașterea mezinului familiei regale, Mircea, în 1912, a ridicat multe semne de întrebare. Asemănarea copilului cu Barbu Știrbey a alimentat zvonurile că el ar fi adevăratul tată.

Relațiile intime dintre Ferdinand și Maria erau rare, fapt recunoscut chiar de istorici. Ferdinand, deși afectat, nu a contestat public nimic, preferând să mențină echilibrul fragil dintre datorie și viața personală.

Totodată, și principesa Ileana a fost bănuită că ar fi rodul iubirii dintre Maria și Barbu. Anecdote de epocă povestesc cum Elisabeta, sora mai mare a Ileanei, glumea spunându-i: „Vino iute, să vezi pe tatăl tău!” atunci când Știrbey cobora din automobil la palat.

Dragostea în vremuri de război

Primul Război Mondial a adus și mai aproape cuplul interzis. În acei ani grei, Barbu Știrbey a devenit consilier de nădejde al familiei regale. Îi oferea sprijin Mariei în lupta ei de a încuraja soldații și de a ridica moralul populației. Moartea micuțului Mircea, răpus de febră tifoidă, i-a unit și mai mult, durerea lor comună fiind un ciment al legăturii sufletești.

După război, Știrbey a fost numit șef al Casei Regale, însă politica agitată a României Mari l-a obligat să se retragă temporar. Totuși, dragostea lor nu a încetat niciodată. Pentru Maria, el a rămas omul care o asculta, o înțelegea și îi oferea ceea ce nu găsise niciodată în căsnicia ei oficială.

Vila de la Mamaia și exilul dureros

Dorința de a fi mereu aproape de regină l-a determinat pe Barbu să-și construiască o vilă la Mamaia, chiar lângă castelul Mariei. Deși încercau să fie discreți, relația lor era cunoscută de toată lumea bună.

În 1930, conflictul cu Regele Carol al II-lea l-a obligat pe Știrbey să plece în exil. A fost chiar ținta unei tentative de asasinat în Orient Express, dar a scăpat cu viață. La Paris, el și Maria s-au reîntâlnit, continuându-și povestea, deși știind că timpul nu mai era de partea lor.

Sfârșitul unei iubiri legendare

Moartea Reginei Maria, în 1938, a însemnat și finalul unei iubiri interzise, dar veșnice. Barbu Știrbey a rămas devastat, dar convins că sufletele lor vor fi din nou împreună, dincolo de lume și de istorie.

Revenit în România după abdicarea lui Carol al II-lea, Barbu a avut un rol politic important. În 1944, Regele Mihai l-a trimis la Moscova să semneze armistițiul cu Aliații. 

Numit ulterior prim-ministru, nu a apucat să-și exercite atribuțiile, fiind înlăturat de comuniști. S-a stins din viață pe 24 martie 1946, la 73 de ani, ducând cu el în mormânt taina celei mai mari iubiri a Reginei Maria.

O poveste de iubire care trece dincolo de timp

Povestea dintre Regina Maria și Barbu Știrbei rămâne una dintre cele mai fascinante și controversate din istoria României.

Nu a fost doar o aventură, ci o legătură puternică, consolidată de înțelegere, pasiune și sacrificiu. Împreună au sfidat regulile unei lumi rigide și au trăit o iubire care, deși interzisă, a înfrumusețat viața unei regine și a marcat destinul unei țări.

În scrisorile lor, în șoaptele din nopțile tainice și în amintirile celor care i-au cunoscut, dragostea lor rămâne vie, ca o dovadă că marile iubiri nu mor niciodată, chiar dacă istoria le numește „interzise.”

Citește și: Palatul Stirbei – cel mai vast domeniu pentru evenimente, din România, cu o istorie de peste 150 de ani