Într-un oraș în care timpul pare că se scurge mai repede decât termenele-limită și unde planurile de infrastructură sunt, de cele mai multe ori, subiect de ironie în conversațiile de metrou, Bucureștiul a cunoscut totuși, în ultimii cinci ani, câteva investiții publice majore care au început să redeseneze harta urbană și să reconfigureze viața cotidiană. Fie că vorbim despre infrastructura rutieră, rețeaua de transport în comun sau regenerare urbană, capitala a început, lent, dar sigur, să se alinieze (măcar parțial) cu standarde occidentale.

Transformările nu sunt întotdeauna spectaculoase, iar uneori ele par invizibile în haosul cotidian. Totuși, cifrele, contractele și șantierele vorbesc de la sine: Bucureștiul a intrat într-un proces de reconstrucție la scară mare. Am analizat cele mai mari investiții publice din ultimii cinci ani, care au trecut de faza de PowerPoint și au început să prindă contur în realitate.

A0 – Autostrada de Centură a Capitalei: mai mult decât ocolire

După ani întregi în care DN Centura era sinonim cu nervi, ambuteiaje și accidente, statul român a lansat cea mai ambițioasă investiție rutieră din jurul Capitalei: A0 – noua autostradă de centură. Proiectul a fost împărțit în două inele – Nord și Sud – și totalizează peste 100 de kilometri.

Secțiunea de sud (51,3 km) este în plină desfășurare. Primele două tronsoane (DN5-DN6 și DN4-DN5) au fost deja deschise circulației în decembrie 2023, respectiv aprilie 2024, iar lucrările avansează, chiar dacă nu fără sincope. Constructorii (în principal firme turcești) au fost presați de Ministerul Transporturilor pentru accelerarea șantierelor, cu promisiunea unei finalizări integrale până în 2026.

Secțiunea de nord (49,57 km) a fost mai lentă în execuție, dar a bifat deja deschiderea porțiunii DN1-A3, iar în decembrie 2024 a intrat în funcțiune și segmentul A3-DN2. Avantajul? Se reduc timpii de tranzit între zonele metropolitane Ilfov și municipiu, iar Bucureștiul scapă, cel puțin teoretic, de traficul greu de tranzit.

Valoarea totală estimată: peste 1 miliard de euro, cu finanțare majoritară europeană.

Magistrala M6 – Cursa către Aeroportul Otopeni

O glumă clasică în București spunea că e mai rapid să ajungi în Tokyo decât la Otopeni cu mijloacele de transport public. Răspunsul autorităților? Magistrala M6 – linia de metrou care leagă Gara de Nord de Aeroportul Henri Coandă.

După ani de blocaje, în 2024 au început efectiv lucrările la primul segment (Gara de Nord – 1 Mai – Tokyo), cu o finanțare consistentă de la JICA (agenția japoneză de cooperare internațională) și cofinanțare europeană. Traseul cuprinde 12 stații pe o lungime de 14,2 km
Finalizare estimată: 2027–2028.

Această linie va facilita nu doar accesul la aeroport, ci va reconfigura dinamica nordului Capitalei, legând zone precum Expoziției, Băneasa sau Otopeni de rețeaua subterană a orașului.

Extinderea M5 și M4 – Doi pași înainte, un pas spre normalitate

M5 – Eroilor – Pantelimon

După inaugurarea primei părți din M5 (Drumul Taberei – Eroilor) în 2020, planurile s-au extins către est. Viitoarea extensie de 9,2 km până la Pantelimon va aduce o gură de aer proaspăt unui cartier deseori ignorat în planurile de mobilitate.

Deocamdată, se află în faza de proiectare avansată, dar contractele de execuție sunt estimate să fie semnate până în 2026.

M4 – Gara de Nord – Gara Progresul

Linia M4, în prezent una dintre cele mai scurte, va fi extinsă cu 14 stații spre sud, legând Gara de Nord de Progresul. Proiectul a primit deja aviz de mediu și are o finanțare estimată la 3,43 miliarde euro. Obiectivul? Integrarea cartierelor din sud (Rahova, Giurgiului) în rețeaua de metrou și decongestionarea transportului de suprafață.

Stadionul Dinamo – O arenă care încearcă să șteargă trecutul

Încărcat de istorie, dar și de scandaluri, stadionul Dinamo intră în sfârșit în reconstrucție. După ani de dispute între Ministerul de Interne, CS Dinamo și echipa de fotbal, lucrările la noul stadion au început în 2024. Noul proiect prevede o capacitate de 25.000 de locuri, facilități multifuncționale și o arenă compatibilă cu standardele UEFA.

Termen de finalizare: 2026.
Buget: 170 milioane euro.

Pentru fanii „câinilor roșii”, este mai mult decât un stadion – este promisiunea unei renașteri.

Locuințe sociale și regenerare urbană

Deși mai puțin spectaculoase, investițiile în locuințe sociale și eficiență energetică sunt esențiale pentru o capitală în care inegalitatea socială devine tot mai vizibilă. În perioada 2021–2027, Programul Regional București–Ilfov a alocat peste 10 milioane euro pentru renovarea blocurilor sociale din sectoarele 3 și 5, cu accent pe izolarea termică, panouri solare și accesibilizare pentru persoane cu dizabilități.

În paralel, mai multe proiecte de regenerare urbană au fost lansate în zone precum Ferentari, Andronache sau Colentina, cu sprijinul Băncii Mondiale și al BERD, în ideea de a „reconecta” aceste cartiere la orașul oficial.

Bucureștiul ultimilor cinci ani nu a fost lipsit de haos, întârzieri și decizii controversate. Însă, în ciuda inerției birocratice și a scepticismului cetățenesc, câteva proiecte-cheie au ieșit din faza de PowerPoint și au început să își pună amprenta asupra orașului. Nu este (încă) un salt spre viitor, dar este, cu siguranță, un pas înainte.