România, lider european la câini și pisici. Cum arată viața cu blăniți în capitală

Dacă ai impresia că Bucureștiul a devenit un oraș din ce în ce mai plin de câini în lesă, pisici la geam și acvarii în sufragerie, nu te înșeli. Capitalei îi place compania cu blană, solzi sau pene — și cifrele o confirmă.

România în top european: câte animale avem, de fapt

Nu există un recensământ oficial al animalelor de companie la nivelul Bucureștiului sau al României. Aceasta este o realitate importantă de menționat din start: toate cifrele disponibile provin din estimări ale industriei, sondaje reprezentative sau rapoarte ale organizațiilor europene de profil, nu din registre complete ale statului.

Cea mai credibilă sursă pan-europeană este FEDIAF (European Pet Food Industry Federation), care publică anual date agregate pe baza raportărilor asociațiilor naționale membre. Conform raportului FEDIAF publicat în 2024 (cu date din 2022–2023):

• România are o populație totală estimată de circa 9,2 milioane de animale de companie
• 48% dintre gospodăriile române dețin cel puțin o pisică — cel mai mare procent din Europa
• Circa 43–45% dintre gospodării dețin cel puțin un câine — România se situează pe locul 2–3 în UE după Polonia

La nivel absolut, estimările FEDIAF și Euromonitor indică aproximativ 4,1–4,2 milioane de câini și 4,3–4,4 milioane de pisici cu stăpân în România. Diferența față de cifrele din urmă cu un deceniu este semnificativă: în 2010, populația de câini cu stăpân era estimată la aproximativ 4,17 milioane, a scăzut ușor în anii următori, și a revenit treptat spre același nivel abia după 2019.

Bucureștiul: un oraș de iubitori de animale, fără statistici precise

La nivelul capitalei, situația este și mai neclară din punct de vedere statistic. Nu există un registru public actualizat al animalelor de companie din București. Sistemul RomPetID, gestionat de Colegiul Medicilor Veterinari și coordonat de ANSVSA (Autoritatea Națională Sanitară Veterinară), înregistrează câinii microcipați, dar acoperirea nu este completă — microciparea câinilor a devenit obligatorie în România abia din 15 martie 2014.

Estimările existente sugerează că una din trei familii din București deține un animal de companie, iar numărul deținătorilor de animale în capitală ar depăși 600.000 — cifră citată în surse din industrie, fără o bază instituțională verificabilă.

Ceea ce este cert: câinii rămân cei mai populari în capitală, urmați de pisici. Sondajul INSCOP Research din septembrie 2025 (eșantion reprezentativ de 1.103 persoane) indică o preferință la nivel național de 47,6% pentru câini față de 21,2% pentru pisici — restul alegând alte animale sau mai multe specii simultan.

Evoluție în timp: de la comunism la boom-ul anilor 2020

Relația românilor cu animalele de companie a parcurs un traseu sinuos. Politicile de sistematizare urbană din anii '80, care au forțat mutarea populației din case în blocuri, au dus la un val de abandonuri și la apariția câinilor comunitari ca fenomen urban de masă. Efectele acestei perioade au marcat Bucureștiul decenii la rând.

După 1990, odată cu liberalizarea pieței, comerțul cu animale și produse pentru animale a crescut constant. Anii 2010–2015 au marcat o primă maturizare a pieței, cu apariția lanțurilor de pet-shop-uri și a clinicilor veterinare specializate. Pandemia din 2020–2021 a accelerat dramatic adopția animalelor de companie, un fenomen înregistrat în toată Europa.

Datele din piața de pet food confirmă această tendință: conform NielsenIQ, piața română de hrană pentru animale de companie a înregistrat o creștere valorică de 7,5% și volumică de 7,7% în perioada noiembrie 2024 – octombrie 2025 față de anul anterior. RetailZoom confirmă o creștere de aproximativ 6% în 2025, cu o schimbare notabilă: hrana pentru pisici a depășit pentru prima dată hrana pentru câini ca valoare totală de vânzări — semn că „era pisicilor" câștigă teren.

Cu o bază estimată la 9 milioane de animale de companie, piața de pet food din România este una dintre cele mai dinamice categorii din retailul alimentar.

Ce alte animale mai au bucureștenii

Dincolo de câini și pisici, tabloul este divers. La nivel național, estimările din industrie (Animax, Zooland) indică:

• Pești ornamentali: aproximativ 2 milioane — a treia categorie ca mărime
• Păsări de apartament (peruși, canari, papagali): circa 265.000, situând România pe locul 20 mondial la această categorie
• Rozătoare (hamsteri, cobai, iepuri de apartament): în creștere, fără cifre naționale agregate credibile
• Reptile și animale exotice: segment mic, dar în expansiune rapidă — piața globală a animalelor exotice crește cu 8,2% anual, tendință resimțită și în România prin diversificarea ofertei în pet-shop-uri și apariția clinicilor cu medici herpetologi

Cadrul legal: ce obligații au proprietarii din București

Cadrul normativ a evoluat semnificativ în ultimii ani. Legea 205/2004 reglementează protecția animalelor și obligațiile proprietarilor. Din 2014, microciparea câinilor este obligatorie, iar aceștia trebuie înregistrați în RECS (Registrul de Evidență al Câinilor cu Stăpân), vaccinați antirabic și însoțiți de carnet de sănătate în spațiul public, conform normelor ANSVSA.

DSVSA București (Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a Municipiului București) coordonează aplicarea acestor norme la nivelul capitalei.

Concluzie: un oraș care iubește, dar nu numără

Bucureștiul este, după toate indicațiile disponibile, un oraș cu o cultură a animalelor de companie în plină dezvoltare. Cifrele exacte lipsesc, nu există un recensământ oficial, dar tendințele sunt clare: mai multe animale adoptate, mai multă cheltuială per animal, o diversificare a speciilor alese și o legislație care încearcă să țină pasul. Pisicile câștigă teren. Animalele exotice apar tot mai des. Și, mai ales, ideea că un animal de companie este parte din familie, nu un „obiect", a prins rădăcini adânci în mentalul urban bucureștean.