Casa Vernescu este una dintre clădirile care spun, aproape fără cuvinte, povestea Bucureștiului. Ridicată la începutul secolului al XIX-lea ca reședință boierească, transformată radical spre sfârșitul veacului de arhitectul Ion Mincu, trecută apoi prin funcțiuni administrative, perioade de război și regimul comunist, iar după 1990 asociată cu celebrul Casino Palace, clădirea de pe Calea Victoriei nr. 133 a traversat aproape două secole de schimbări. Astăzi, Casa Lenș-Vernescu este un monument istoric în care trecutul aristocratic se întâlnește cu o nouă etapă a vieții sale publice. Din august 2026, după dispariția cazinoului care a funcționat aici timp de peste trei decenii, spațiul a început să fie valorificat într-o formulă gastronomică și de evenimente sub numele Palace Vernescu, cu terasă și restaurant. Povestea imobilului este însă mult mai veche decât cazinoul și, totodată, mult mai spectaculoasă. Între zidurile sale s-au succedat boieri, politicieni, oameni de cultură, reprezentanți ai statului și, potrivit unor legende urbane, chiar personaje supranaturale. Tocmai această combinație dintre istorie documentată, arhitectură și povești misterioase a transformat Casa Vernescu într-unul dintre cele mai interesante repere de pe Calea Victoriei.

De la casa lui Filip Lenș la palatul lui Gheorghe Vernescu

Prima etapă a istoriei Casei Vernescu datează din jurul anului 1821. Construcția este asociată cu Filip Lenș, mare logofăt, mare vistiernic și om important al Bucureștiului de la începutul secolului al XIX-lea. Unele surse atribuie proiectul unui arhitect numit Harti, în timp ce alte documente și lucrări de specialitate menționează atribuirea către Freywald. Cert este că edificiul exista deja în jurul anului 1821 și reprezenta una dintre reședințele boierești importante ale orașului. 

Locuința a trecut prin momente dificile încă din primele sale decenii. A fost afectată de incendii și a cunoscut mai multe transformări înainte de a ajunge în proprietatea lui Gheorghe Vernescu. După moartea lui Filip Lenș, imobilul a avut și funcțiuni militare, fiind folosit pentru o perioadă de o unitate militară și ulterior de Ministerul de Război. 

Momentul decisiv în evoluția clădirii a venit în 1886, când a fost cumpărată de Gheorghe „Guță” Vernescu, avocat, jurist și om politic liberal. Vernescu nu s-a mulțumit să locuiască într-o veche reședință boierească. A dorit să o transforme într-o locuință reprezentativă pentru statutul său social și politic și l-a chemat pe Ion Mincu să se ocupe de refacerea construcției. 

Ion Mincu și transformarea casei într-o reședință somptuoasă

Între 1887 și 1889, Ion Mincu a intervenit asupra clădirii și i-a dat aspectul care avea să o consacre în memoria Bucureștiului. Arhitectul, unul dintre numele fundamentale ale arhitecturii românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea, a lucrat într-o manieră eclectică, combinând influențe occidentale cu elemente adaptate gustului local. 

Casa a fost concepută în jurul unui impresionant spațiu central, dominat de un hol amplu și de o scară monumentală. Mincu a proiectat inclusiv dependințele pentru personal, în 1890, iar ansamblul a căpătat aspectul unei adevărate reședințe aristocratice. În interior, arhitectura a fost completată de pictorul George Demetrescu Mirea, care a realizat decorații și scene alegorice pentru plafoane. 

Rezultatul este unul dintre cele mai spectaculoase interioare istorice păstrate pe Calea Victoriei. Marmura, decorațiile aurite, lambriurile din lemn, oglinzile, vitraliile, stucaturile și plafoanele pictate construiesc un decor care amintește de gustul aristocratic al Bucureștiului de Belle Époque. Scara monumentală, concepută de Mincu, a devenit unul dintre elementele definitorii ale casei. 

Nu este întâmplător că documentele de patrimoniu subliniază și influența pe care arhitectura franceză a epocii a exercitat-o asupra proiectului. Mincu a construit aici un echilibru între monumentalitate și eleganță, iar rezultatul este o clădire care nu seamănă cu o simplă vilă urbană, ci cu un veritabil palat.

Interiorul Casei Vernescu, bogat în detalii arhitecturale luxuriante. Sursă foto București.ro

Casa Vernescu, martoră la schimbările Bucureștiului

După moartea lui Gheorghe Vernescu, care a decedat în 1900 fără urmași, clădirea a trecut în proprietatea statului. Începând din primele decenii ale secolului XX, aici au funcționat instituții importante, între care Ministerul Industriei și Comerțului și alte structuri administrative. Casa a încetat astfel să mai fie doar o reședință privată și a devenit parte din mecanismul administrativ al statului român. 

Perioada interbelică a adus însă din nou în jurul clădirii atmosfera de reprezentare și sociabilitate caracteristică elitelor bucureștene. Casa Vernescu a fost asociată cu evenimente mondene, recepții și întâlniri ale lumii politice și culturale. Potrivit unor relatări despre istoria locului, printre personalitățile care ar fi trecut pragul casei s-a numărat și scriitorul rus Lev Tolstoi, însă această informație trebuie privită ca parte a tradiției narative asociate clădirii, nu ca un fapt documentat fără echivoc în toate sursele. 

Al Doilea Război Mondial a lăsat, la rândul său, urme asupra imobilului. În 1944, clădirea a fost rechiziționată de Armata Roșie, iar o parte dintre decorațiile interioare au fost deteriorate. După război, Casa Vernescu a intrat într-o nouă etapă administrativă, fiind folosită de autoritățile statului și ca imobil de protocol. 

În timpul regimului comunist, destinația sa a continuat să fie legată de instituțiile statului. Casa nu a mai avut funcția de reședință privată, însă tocmai utilizarea instituțională a contribuit la păstrarea clădirii până la schimbările politice din 1989.

De unde vine legenda casei bântuite

Dacă istoria documentată face din Casa Vernescu un monument important, legendele au adăugat o dimensiune cu totul diferită poveștii sale. După transformarea imobilului în cazinou, au început să circule tot mai intens povești despre jucători care și-ar fi pierdut averile și care, în unele versiuni ale legendei, și-ar fi pus capăt zilelor în urma pierderilor.

De aici a apărut povestea celor „23 de fantome” care ar fi bântuit clădirea. Legenda spune că spiritele unor oameni ruinați la jocurile de noroc ar fi rămas în interiorul casei, iar noaptea s-ar auzi zgomote inexplicabile, s-ar mișca obiecte sau ar apărea curenți reci. O altă componentă a mitului vorbește despre un miros de pucioasă sau sulf care s-ar fi simțit uneori în apropierea palatului. 

Desigur, decorul somptuos al palatului, istoria sa complicată și asocierea cu jocurile de noroc au oferit un teren ideal pentru apariția unor asemenea povești.

Candelabrele din interiorul Casei Vernescu sunt spectaculoase. Sursă foto București.ro

De la Casino Palace la noua viață a Casei Vernescu

După 1989, Casa Vernescu a intrat într-o nouă etapă. Clădirea a fost restaurată, iar în 1995, la etaj, a fost inaugurat Casino Palace. Pentru mai bine de trei decenii, cazinoul a devenit una dintre cele mai cunoscute funcțiuni asociate imobilului. Casa istorică și lumea exclusivistă a jocurilor de noroc au ajuns să fie aproape inseparabile în imaginarul bucureștenilor. 

Casino Palace a funcționat timp de aproximativ 31 de ani, devenind un reper pentru turismul de lux, pentru oamenii de afaceri și pentru cei atrași de atmosfera spectaculoasă a unui cazinou amenajat într-un monument istoric. În 2026, însă, situația s-a schimbat. În urma modificărilor legislative privind industria jocurilor de noroc, Casino Palace și-a încetat activitatea în Casa Vernescu la sfârșitul lunii august. 

Schimbarea nu înseamnă dispariția Casei Vernescu din viața publică a Capitalei. Dimpotrivă, în august 2026, spațiul a început să fie prezentat sub o nouă identitate, Palace Vernescu, cu o componentă gastronomică și o terasă care valorifică atât amplasamentul central, cât și arhitectura spectaculoasă a clădirii.

Terasa Palatului Vernescu, Calea Victoriei nr 133, București. Sursă foto București.ro

Palace Vernescu, noul capitol al palatului de pe Calea Victoriei

Noua etapă transformă Casa Vernescu într-o destinație în care gastronomia, evenimentele și patrimoniul arhitectural se întâlnesc. Deschiderea terasei și dezvoltarea spațiului gastronomic în august 2026 dau clădirii o funcțiune adaptată gusturilor publicului actual, fără ca valoarea sa istorică să fie separată de experiența oferită vizitatorilor.

Unul dintre avantajele acestei formule este tocmai posibilitatea de a descoperi interiorul clădirii. Pentru un vizitator, experiența nu se limitează la o masă sau la petrecerea timpului pe terasă. Casa însăși devine parte a experienței, prin holul monumental, scara impunătoare, plafoanele decorate, picturile, marmura și celelalte elemente care au făcut-o celebră. Istoria arhitecturală documentată confirmă că aceste interioare au fost concepute în anii 1887-1890 sub coordonarea lui Ion Mincu, cu contribuția pictorului George Demetrescu Mirea. 

În august 2026, povestea continuă sub o altă formă. Palace Vernescu readuce clădirea în circuitul gastronomic și monden al Capitalei, oferind publicului ocazia de a petrece timp într-un spațiu în care aproape fiecare detaliu arhitectural trimite către o altă epocă. Casa nu mai este astăzi doar palatul unui boier, sediul unei instituții sau celebrul cazinou despre care s-au spus atâtea povești. A devenit, din nou, un loc în care Bucureștiul contemporan se întâlnește cu propriul său trecut.

Citește și: Cele mai vechi clădiri din București. De la Curtea Domnească la Hanul lui Manuc și Casa Vernescu