Factura de electricitate a devenit una dintre cele mai complicate și imprevizibile cheltuieli ale unei familii din București. După doi ani de plafonări succesive, în iulie 2025 schema de sprijin s-a încheiat, iar bucureștenii se confruntă acum cu prețurile reale din contractele semnate cu furnizorii.

Ce a însemnat plafonarea și ce s-a schimbat

Până la 30 iunie 2025, prețul energiei electrice a fost plafonat pe tranșe de consum: cei care consumau sub 100 kWh pe lună plăteau cel mai mic tarif (0,68 lei/kWh), între 100 și 255 kWh tariful era 0,80 lei/kWh, iar pentru consumuri mai mari prețul creștea treptat până la aproximativ 1,3 lei/kWh.

De la 1 iulie însă, plafonul a dispărut. Factura depinde exclusiv de contractul semnat cu furnizorul, care include prețul energiei + tarifele reglementate pentru transport, distribuție și TVA.

Cum arată factura acum, în septembrie 2025

Un apartament de două camere, cu un consum de aproximativ 150-200 kWh/lună, plătea în primăvară între 120 și 160 de lei datorită plafonării. În prezent, aceeași locuință ajunge ușor la 220-280 de lei pe lună, chiar și în cazul unui consum identic.

Dacă locuința are consumatori mari (boiler electric, aer condiționat folosit intens, electrocasnice vechi), factura sare de 400 de lei fără probleme. În cazul apartamentelor mari sau al caselor, cu 400-500 kWh pe lună, facturile pot depăși 600-700 de lei.

De ce plătești diferit față de vecin

Chiar și în același bloc, facturile pot arăta foarte diferit. Contează:

• zona de distribuție (tarifele rețelei nu sunt identice peste tot);
• furnizorul ales și tipul de contract (preț fix pe 12 luni vs. preț variabil);
• puterea aparatelor din casă (boilere, plite electrice, aer condiționat, uscătoare de rufe);
• numărul de persoane din apartament și obiceiurile de consum (dacă se gătește mult acasă, dacă se lasă aparate în priză, cât de mult se folosește aerul condiționat etc.).

Ce poate face un consumator în București

1. Să-și verifice contractul – mulți nu știu exact ce preț pe kWh au semnat.
2. Să compare ofertele furnizorilor – diferențele pot fi mari, mai ales după dispariția plafonării.
3. Să își monitorizeze consumul lunar – contorul inteligent sau măsurătorile regulate arată clar unde se duc kilowații.
4. Să reducă pierderile – becuri LED, electrocasnice eficiente, închiderea aparatelor care nu sunt folosite.
5. Să evite vârfurile – multe electrocasnice (mașina de spălat, uscătorul) pot fi folosite seara târziu sau dimineața devreme, când consumul general e mai mic.

În septembrie 2025, un bucureștean plătește la curent cel puțin dublu față de începutul anului, pentru același consum. Diferența vine din încetarea plafonării și din ofertele comerciale ale furnizorilor. De acum, responsabilitatea e mai mult pe umerii consumatorului: să-și aleagă contractul cu grijă, să-și cunoască obiceiurile de consum și să reducă risipa.