Focus

Ce frumos e Bucureștiul toamna, văzut din telegondolă! O călătorie prin orașul promis de primari
Scris de Bucharest Team

Ce frumos e Bucureștiul toamna, văzut din telegondolă! O călătorie prin orașul promis de primari

Foto: Tunelul de sub Bulevardul Unirii, promis de Robert Negoiță. Sursă foto: București.ro cu ajutorul AI

Imaginează-ți că e o zi însorită de octombrie. Conduci printre fântânile de la Piața Unirii. Copacii au început să îngălbenească, iar orașul pare mai frumos ca niciodată.

Te apropii de intrarea în tunelul lui Negoiță, de sub Bulevardul Unirii.

Cum care tunel?

Cel care, acum șase ani, era doar o randare și pe care primăria condusă de Robert Negoiță l-a construit pe sub Bulevardul Unirii, tocmai până la Piața Alba Iulia.

Când cobori la minus trei, pe cel mai de jos nivel, depășești un autobuz care oprește în stație.

Și brusc te bate gândul să virezi la prima ieșire, să parchezi la etajul de deasupra – cel de sub nivelul șoselei – și să ieși pe bulevard, să bei o cafea.

Oare ai unde să lași mașina?

Ei, aș! Din 2.822 de locuri de parcare, s-o găsi unul liber și pentru tine.

Da, e adevărat, construcția a costat ceva mai mult decât estimarea inițială de 865.023.408 lei, din 2020. Și restricțiile de trafic din timpul lucrărilor ajunseseră aproape de nesuportat.

Dar iată că acum ai, în mijlocul Capitalei, mai mult spațiu verde, cu alei, cafenele și locuri de joacă decât ți-ai fi putut imagina vreodată.

Frunzele ruginii foșnesc sub pașii trecătorilor, iar terasele sunt încă pline.

Gata, nu se mai poate. Virezi, parchezi și ieși la suprafață.

Cartierul Justiției, făcut cu sprijinul Gabrielei Firea, nu doarme niciodată

Bei o cafea pe malul Dâmboviței și te uiți la turiștii vorbitori de spaniolă cum se minunează.

„¡Madre mía!”, câte magazine și câtă umbră pe promenadă!

Cartierul Justiției, proiect reamintit inclusiv în planul de guvernare al premierului Luca niculescu Sursă foto Realizat cu AI

Te uiți spre un loc care-ți pare cunoscut. Și-ți amintești, ca prin vis, de un scandal. Se făcea că Primăria Sectorului 3 amenajase aici, fără acte, niște terenuri de fotbal.

Unde să le fi făcut?

Aici, sub primele clădiri ale Cartierului Justiției, proiect început încă de prin 2017, la inițiativa Ministerului Justiției, cu sprijinul administrației conduse de Gabriela Firea?!

Ce frumos ți s-au părut clădirile după inaugurare, noaptea, cu luminile aprinse la fiecare etaj, vizibile prin pereții-cortină de sticlă!

Și când îți aduci aminte de toate criticile legate de costuri... Ce altceva să fi făcut cu cele 300 de milioane de euro?

Dar gata cu toate astea. Ai treabă!

Un pic pe la Sala Polivalentă de lângă Arena Națională.

Zi drept, când a promis-o Nicușor Dan, în 2020, l-ai crezut?

Sala Polivalentă, proiect promis de 3 primari Sursă foto Realizat cu AI

O ditamai sală polivalentă, de 20.000 de locuri!

Și uite-o aici. Joci de două ori pe săptămână futsal în ea și tot nu-ți vine să crezi.

Primul pe care l-ai auzit promițând sala asta a fost Sorin Oprescu, în 2013. Spunea că poate construi una de 12.000 de locuri, cu 65 de milioane de euro. Gata în doi ani.

Nu s-a întâmplat atunci. Dacă se întâmpla, nu mai venea Gabriela Firea să o anunțe din nou, în 2019.

De data aceasta, 20.300 de locuri, 139 de milioane de euro și trei ani de lucrări, potrivit studiului de fezabilitate realizat de fosta Companie Municipală Dezvoltare Durabilă București SA.

Cine a construit-o, până la urmă?

Păi, cine...

Ce mai ții minte e că Nicușor Dan spunea, în 2023, că amplasamentul nu era deloc potrivit. Că mai bine terminăm noul Plan Urbanistic General și abia apoi construim sala.

Nici nu mai știi ce voia să zică, așa-i?

Astăzi, doar un antrenament scurt. Faci un duș, îți iei geanta și hop! Înapoi în mașină.

Din parcările lui Nicușor Dan, cu telegondola lui Onțanu, spre Casa Presei

Din nou la drum. De data asta, spre una dintre stațiile telegondolei.

Cum care telegondolă? Mai devreme întrebai care tunel subteran de la Unirii!

Serios...

Lăsând gluma la o parte, mai bine te-ai grăbi puțin.

Până ajungi în Pantelimon, până parchezi în parcarea supraetajată – una dintre cele 15 parcări de tip park-and-ride promise de Nicușor Dan la intrările în Capitală – și până îți vine rândul să urci în telegondolă, mai trece ceva timp.

La câți turiști vin să admire de la înălțime salba de lacuri, e și firesc să stai la coadă. Cu toate că ți-ai făcut rezervare.

Mai ales în zilele însorite, dar suficient de răcoroase, simți o bucurie simplă, calmă, în jumătatea aceea de oră în care treci cu telegondola peste lacurile din nordul Capitalei, de la fostul Cora Pantelimon până la Casa Presei.

Sub tine, lacurile reflectă cerul senin, iar copacii de pe maluri par o nesfârșită pădure galbenă și arămie.

Telegondolă în Colentina Sursă foto Realizat cu AI

Când a început toată povestea?

Ai citit și tu în presă: în 2009, când primarul de atunci al Sectorului 2, Neculai Onțanu, a anunțat proiectul. S-au alocat 150.000 de euro pentru documentația unui Plan Urbanistic Zonal.

Sigur că au fost destui care au spus că e o extravaganță și că nu se va construi niciodată.

Dar uite că acum ai putea merge și la serviciu cu telegondola, dacă n-ar fi atât de plină de turiști.

Primăriile Sectoarelor 1 și 2, împreună cu Primăria Capitalei, au ținut cu dinții să nu depășească bugetul estimat la 21 de milioane de euro.

Și uite că a meritat!

Prin tunel și pe autostrada suspendată a lui Oprescu, spre Spitalul Metropolitan al Gabrielei Firea

În timp ce admiri salba de lacuri din liniștea telegondolei, îți dai seama că nici nu-ți imaginezi ce-ar fi însemnat să nu se ducă Sorin Oprescu la Beijing, în 2011.

Nu pentru că acolo i-a venit ideea autostrăzii suspendate, care să traverseze Bucureștiul de la nord la sud, de la intrarea dinspre Otopeni până spre Șoseaua Giurgiului.

Ideea o avea încă din 2008.

„Autostrada care străbate Bucureștiul va exista, chiar dacă mă iau toți la mișto. O visez noaptea, da' rău de tot”, spunea Sorin Oprescu în 2011, potrivit Digi24.ro.

Vizita la Beijing a contat însă pentru că i-a confirmat primarului general că o asemenea construcție era posibilă.

Și uite că acum poți traversa Capitala pe deasupra traficului!

Nu că ai vrea să faci asta astăzi.

Cobori din telegondolă la Casa Presei și iei un taxi. Intri pe autostrada suspendată și admiri Bucureștiul de la înălțime.

Ce priveliște! Ce oraș!

Și cât de ciudat ți se pare că, pe vremuri, oamenii se plângeau că nu au loc de atâtea mașini.

Cobori spre vestul Capitalei, unde ai ceva de rezolvat, în apropiere de Ciurel.

Rezolvi repede și apoi, din nou la drum.

De la Pasajul Ciurel intri în tunelul subteran construit tot după planurile lui Sorin Oprescu, spre Șoseaua de Centură și Autostrada A1.

Tunel subeteran de 14 kilometri, propus de Sorin Oprescu Sursă foto Realizat cu AI

Îți amintești vag că, prin 2015, primarul vorbea despre un tunel care putea ajunge la 14 kilometri. Îl îngrijora, totuși, că șoferii bucureșteni ar putea face atacuri de panică dacă ar sta atât de mult sub pământ.

Noroc că s-au obișnuit între timp.

Ieși la suprafață și te îndrepți spre nordul orașului.

Trebuie să ajungi în Pipera, la Spitalul Metropolitan. În ambulatoriu, mai exact, unde ai – bineînțeles că la oră fixă – o programare.

Spitalul Metropolitan, propus de Dan Tudorache Sursă foto Realizat cu AI

E poate cel mai modern și mai curat spital din România.

Condiții asemănătoare mai găsești, la stat, poate doar la Spitalul Sfântul Vasile cel Mare, construit în Sectorul 1, în mandatul lui Dan Tudorache.

Șoseaua de Centură e aproape liberă.

Taxiul trece în viteză pe lângă terminalul de la care poți lua trenul suspendat spre Măgurele. Proiectul Gabrielei Firea.

Stație a trenului suspendat, proiect propus de Gabriela Firea Sursă foto Realizat cu AI

Te gândești că într-o zi ar trebui să-l încerci și pe acesta.

Dar nu astăzi. Astăzi ai alergat destul.

Și apoi te întorci în Bucureștiul nostru

Ieși de la Spitalul Metropolitan. Consultația a mers bine, iar medicul te-a primit exact la ora programată.

E deja spre seară. Soarele coboară peste oraș.

Te gândești să mai faci o plimbare.

Să te duci până la fosta ruină a Sălii Radio, transformată de Nicușor Dan într-unul dintre cele mai moderne campusuri studențești din România.

Campusul universitar de la Casa Radio, promis de Nicușor Dan Sursă foto Realizat cu AI

Dar trebuie să te duci să iei mașina. Cu ce oare ? Ai atâtea variante încât ai alege mai degrabă în funcție de cum ți-ai dori să călătorești. Repede oricum ajungi, orice ai alege.

Și brusc se risipește atmosfera de seară caldă de toamnă.

Te-ai trezit.

Ești tot în București. Dar în cel adevărat.

Curând trebuie să ieși din casă și să te duci cu treabă, prin oraș.

Stai în mașină, într-o coloană care abia se mișcă.

Sub Bulevardul Unirii nu există tunelul lui Negoiță, cu autobuze și mii de locuri de parcare. Deasupra lui nu a apărut nici promenadă spectaculoasă.

Cartierul Justiției – cu luminile lui spectaculoase – nu există. E doar o pârloagă întinsă pe mai multe hectare, în mijlocul orașului.

Nici sala polivalentă de 20.000 de locuri nu e acolo.

Nu poți traversa salba de lacuri cu telegondola lui Onțanu. Nu poți urca pe autostrada suspendată a lui Oprescu și nici nu poți intra, de la Ciurel, în tunelul spre Centură.

Iar dacă ai vreo programare la Spitalul Metropolitan, ai o problemă: nici el nu există.

Au fost toate doar vise sau promisiuni cu care primarii au încercat să câștige simpatie și voturi.

Au fost povești extraordinare. Pentru unele, s-au cheltuit și bani publici pe studii și documentații.

Și cam atât.

Despre ce proiecte ale primarilor am vorbit:

  • Pasaj pe 3 nivele sub Bulevardul Unirii.

Proiectul promis de Robert Negoiță viza realizarea a 2.822 de locuri de parcare pentru mașini și 67 pentru motociclete, la primele 2 niveluri subterane. La al treilea nivel urma să fie mutată circulația mașinilor dintre Piața Unirii și Piața Alba Iulia. Iar cea mai mare parte din Bulevardul Unirii urma să se transforme într-o zonă exclusiv pietonală.

Inițiativa - numită oficial „Amenajarea unei structuri urbane integrată natural prin reorganizarea traficului auto pe Bd. Unirii -Tronson Piața Uniri – Piața Alba lulia, Sector 3, Bucuresti” - a fost pusă pe ordinea prima oară pe ordinea de zi a Consiliului Local al Sectorului 3 în august 2020.

A picat. A revenit de zeci de ori, de-a lungul anilor. A picat de fiecare dată.

Între timp, proiectului i-au expirat avizele.

  • Cartierul Justiției

E proiectul pentru care Guvernul păstrează 10 hectare de teren neamenajate, în centrul Bucureștiului.

Pe jumătate din teren urmau să fie construite clădiri înalte de sticlă, precum și o fântână arteziană.

Proiectul a fost ținut la sertar și readus în atenție de nenumărate ori.

Printr-o decizie din 20 august 2026, Executivul renunța definitiv și la proiect și la banii de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) și alte fonduri din care voia să le utilizeze pentru Cartierul Justiției.

Proiectul figurează, însă, în programul de Guvernare a Cabinetului Luca Niculescu.

  • Sala Polivalentă

În 2020, în campania elctroală pentru Primăria Capitalei, Nicușor Dan promitea o nouă sală polivalentă cu un număr total de aproape 20.000 de locuri. Ulterior, în 2023 anunța că, de fapt, nu sunt bani pentru un astfel de proiect.

Oricum, ideea nu era nici a lui Nicușor Dan și nici măcar nouă.

Sorin Oprescu promitea o sală polivalentă în 2013, cu dată de finalizare 2015. Urma să aibă 12.000 de locuri și să coste 65 de milioane de euro.

În 2019, aceeași sala era promisă și de Gabriela Firea. De această dată, cu 20.300 de locuri. Construcția ar fi trebuit să coste de data aceasta 139 de milioane de euro și să fie gata în 2022.

  • Telecabină Salbei de Lacuri

A pus-o în discuție prima oară fost primar al Sectorului 2, Neculai Onțanu, în 2009.

În timpul mandatului lui Sorin Oprescu, în aprilie 2013, Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a votat ca municipalitatea să aplice pentru fonduri europene destinate realizării unui sistem de transport suspendat, pe un traseu de 10 kilometri.

  • Autostradă suspendată

Promisă de Sorin Oprescu, în 2008, urma să traverseze Capitala de la Nord la Sud. Fiecare kilometru ar fi costat 70 de milioane de euro.

Dupa ce a fost ales primar general, Oprescu a mutat proiectul la sol, pe Bulevardul Buzeștiș. Apoi, la finalul primului mandat, a venit cu  proiectul inelului median.

Nimic din acest plan nu s-a realizat până în 2015, când Oprescu a fost arestat preventiv și suspendat din funcție.

  • Spitalul Metropolitan

Gabriela Firea a promis Spitalul Metropolitan în campania electorală din 2016. În 2017, investiția era estimată la 300 de milioane de euro, pentru aproximativ 2.000 de paturi. În 2018, CGMB a aprobat preluarea unui teren de pe Șoseaua Pipera, destinat construcției.

În decembrie 2019, costul estimat ajunsese la 4,7 miliarde de lei (aproape un miliard de euro), fără dotările medicale, evaluate separat la circa 170 de milioane de euro. CGMB a aprobat indicatorii tehnico-economici, iar în 2020 și documentația urbanistică. Lucrările nu au început.

În 2022, terenul și documentația au fost transmise către ASSMB. Nicușor Dan susținea că proiectul putea fi realizat doar cu finanțare externă, întrucât municipalitatea nu dispunea de fondurile necesare.

  • Spitalul Sfântul Vasile cel Mare din Sectorul 1

În 2018, primarul Sectorului 1, Daniel Tudorache, a promis construirea Spitalului „Sfântul Vasile cel Mare”, pe Șoseaua București–Târgoviște. Investiția era estimată la 300 de milioane de euro, pentru un spital cu 1.015 paturi și 37 de săli de operație.

În 2019, costul estimat ajunsese la 500 de milioane de euro. Lucrările trebuiau să înceapă în același an, iar spitalul să fie inaugurat în 2023. Primăria a lansat o licitație pentru proiectare și execuție, dar construcția nu a început.

Pentru proiect fusese înființată o companie municipală, care a cheltuit 34,58 milioane de lei, potrivit unui control al administrației Clotilde Armand. Spitalul nu a fost construit.

  • Trenul suspendat

Gabriela Firea anunța în martie 2018 un tramvai suspendat (monorail), pe ruta București-Măgurele și București – centură (nord).

Considerat o „utopie” de către ingineri încă de la momentul anunțului, traseul urma să lege Sudul de Nordul Capitalei.

„Într-o perioadă scurtă de timp vom demara lucrările pentru o linie de monorail. Este vorba despre tramvai suspendat şi material rulant. 80 de tramvaie suspendate vor fi implicate în acest concept – o rută Bucureşti – Măgurele şi Bucureşti – Centura de nord spre Ploieşti”, anunța Gabriela Firea la acel moment.

Tramvaiul suspendat ar fi trecut la 6 metri deasupra drumurilor naționale - spre exemplu, peste Centura Capitalei - iar lucrările urmau să fie finalizate în 2028. Dacă ar fi început vreodată.

  • Casa Radio

A rămas una dintre cele mai vechi clădiri fantomă ale Bucureștiului.

Începută în 1986, construcția nu a fost niciodată finalizată. A fost, însă, inaugurată în vara anului 1989, puțin înainte de Revoluție și a găzduit ultima paradă de Ziua Națională, urmând să fie transformată într-un Muzeu Național de Istorie al Republicii Socialiste România. Acest lucru nu s-a mai întâmplat.

Casa Radio se află în paragină de peste 30 de ani, timp în care au fost propuse mai multe proiecte de amenajare. Cel mai cunoscut a fost Dâmbovița Center, dezvoltat în baza unui parteneriat public-privat încheiat în perioada Guvernului Adrian Năstase, pentru o perioadă de 49 de ani. Proiectul a fost promovat ulterior și în timpul administrației Sorin Oprescu, începând din 2008.

Compania israeliană Plaza Centers, devenită acționar majoritar în proiect, a cerut despăgubiri României în 2022, printr-un arbitraj internațional la Centrul Internațional pentru Soluționarea Litigiilor privind Investițiile (ICSID).

România a câștigat arbitrajul, însă Plaza Centers a contestat hotărârea, potrivit Profit.ro. Între timp, Casa Radio continuă să se degradeze, iar viitorul clădirii rămâne incert.

Nicușor Dan anunța în 2021 că plănuiește un campus universitar în Casa Radio. A rămas la nivel de idee.

  • Tunel de 14 kilometri dintre Ciurel și Autostrada A1.

Iarăși, Sorin Oprescu.

Tunelul trebuia să continue drumul de la Podul Ciurel, la autostrada București - Pitești.

Proiectul ar fi dus drumul expres în subteran, în contextul unor blocaje din cauza exproprierilor necesare.

Inițiativa drumului expres a rămas însă doar la stadiul de declarații, în contextul în care făcea parte din proiectul „Penetrație Splaiul Independenței – Ciurel – Autostrada București-Pitești“, care a dus la construcția Podului Ciurel, denumit astăzi și „Podul spre nicărieri”.

Podul trebuia să iasă în drumul expres spre autostradă.

Autori: Maria Dinu și Gabriel Kolbay

Evenimente viitoare

Teatru și Cinema

Carnagiu

-
Teatru și Cinema

Menada

-