La intrarea principală în Parcul Carol I, în actuala Piață a Libertății, se află una dintre construcțiile bucureștene care au devenit, în timp, repere ale orașului: Fântâna Zodiac. Silueta sa circulară, dominată de o cupă monumentală de piatră, este ușor recognoscibilă, iar cele 12 semne zodiacale realizate în mozaic îi dau un caracter aparte. Fântâna a fost ridicată în 1935, în cadrul primei ediții a festivalului „Luna Bucureștilor”, o amplă manifestare dedicată Capitalei și organizată sub patronajul regelui Carol al II-lea. Proiectul arhitectural i-a aparținut lui Octav Doicescu, unul dintre cei mai importanți arhitecți români ai perioadei interbelice, în timp ce concepția și realizarea mozaicurilor zodiacale sunt legate de sculptorul Mac Constantinescu. Lucrările au fost executate de arhitecții August Schmiedigen și Dorin Pavel. Povestea fântânii este însă mai complexă decât pare la prima vedere. Ea este legată de transformările urbanistice ale Bucureștiului interbelic, de ambiția autorităților de a prezenta Capitala drept un oraș modern și de una dintre cele mai spectaculoase manifestări publice organizate în Bucureștiul anilor ’30.

Fântâna Zodiac a apărut la intrarea în Parcul Carol

Fântâna Zodiac se află în Piața Libertății, chiar în fața intrării principale în Parcul Carol I, în Sectorul 4. Locul are o istorie urbană importantă, deoarece zona fusese deja asociată cu mari evenimente publice înainte de apariția fântânii. În 1906, în spațiul Parcului Carol se desfășurase Expoziția Generală Română, organizată pentru marcarea a 40 de ani de domnie a regelui Carol I.

În perioada interbelică, autoritățile au urmărit modernizarea și reamenajarea mai multor zone ale Capitalei, iar intrarea în Parcul Carol a devenit una dintre piesele importante ale noului proiect urbanistic. Piața din fața parcului purta atunci numele de Piața Mareșal Joffre și urma să fie transformată pentru a găzdui evenimentele primei ediții a „Lunii Bucureștilor”.

În acest context a fost concepută Fântâna Zodiac. Biblioteca Națională a României menționează explicit construcția printre importantele lucrări edilitare realizate în 1935 pentru manifestările „Lunii Bucureștilor”, precizând că proiectul i-a aparținut arhitectului Octav Doicescu, iar mozaicurile cu reprezentările zodiacale au fost realizate de sculptorul Mac Constantinescu.

Construcția avea să devină astfel nu doar un element decorativ al unei piețe, ci și una dintre imaginile reprezentative ale Bucureștiului interbelic.

Octav Doicescu, arhitectul din spatele proiectului

Numele cel mai important legat de proiectarea Fântânii Zodiac este cel al lui Octav Doicescu. Născut în 1902, arhitectul avea să devină una dintre personalitățile marcante ale arhitecturii românești din secolul XX. Activitatea sa a cuprins numeroase proiecte, de la locuințe și clădiri publice până la amenajări urbane și construcții asociate marilor evenimente ale Capitalei.

Fântâna Zodiac a fost realizată în 1935, într-o perioadă în care Doicescu era deja preocupat de modernizarea spațiului urban bucureștean. În același an, arhitectul a lucrat și la amenajarea expoziției urbanistice „Luna Bucureștilor” din Parcul Carol I. Documentele referitoare la activitatea sa îl indică drept autor al fântânii amplasate în fața parcului.

Concepția sa a combinat geometria simplificată a modernismului cu elemente decorative care făceau construcția accesibilă publicului. Fântâna este alcătuită dintr-un bazin circular de mari dimensiuni, în centrul căruia se ridică o cupă largă de piatră. Forma sa monumentală, dar lipsită de ornamentație excesivă, se înscrie în atmosfera arhitecturală a anilor ’30.

Sursele dedicate monumentului o descriu drept o lucrare de factură Art Deco, cu anumite accente istoriste. Tocmai această combinație explică aspectul său particular: volumul geometric și sobru este completat de un program decorativ foarte clar, reprezentat de cele 12 semne ale zodiacului.

Mac Constantinescu și cele 12 semne zodiacale

Dacă Octav Doicescu este numele asociat proiectului arhitectural, identitatea vizuală a fântânii este strâns legată de sculptorul Mac Constantinescu. El a realizat mozaicurile care reprezintă cele 12 zodii, transformând suprafața exterioară a cupei într-o veritabilă compoziție decorativă.

Mozaicurile sunt realizate în tonuri de negru și gri, iar figurile zodiacale se detașează de suprafața cupolei printr-un desen simplificat. Alegerea acestor reprezentări a făcut ca fântâna să primească foarte repede numele sub care este cunoscută și astăzi: Fântâna Zodiac. AGERPRES și Biblioteca Națională a României atribuie explicit aceste mozaicuri lui Mac Constantinescu.

Mac Constantinescu, una dintre personalitățile importante ale artei decorative românești din perioada interbelică, a colaborat astfel cu Doicescu la una dintre lucrările publice emblematice ale Bucureștiului anilor ’30. Relația dintre arhitectură și decorație este esențială pentru înțelegerea monumentului: fără geometria proiectată de Doicescu, mozaicurile nu ar avea același impact, iar fără reprezentările zodiacale ale lui Mac Constantinescu, fântâna ar fi fost mult mai puțin recognoscibilă.

În ceea ce privește execuția construcției, sursele istorice îi menționează pe arhitecții August Schmiedigen și Dorin Pavel. Astfel, atribuirea lucrării nu trebuie redusă la numele unei singure persoane. Proiectul a rezultat din colaborarea dintre arhitectul care a conceput monumentul, artistul care i-a creat decorul și arhitecții implicați în realizarea efectivă a construcției.

Inaugurarea din 9 mai 1935

Fântâna Zodiac a fost inaugurată la 9 mai 1935, odată cu deschiderea primei ediții a „Lunii Bucureștilor”. Manifestarea s-a desfășurat între 9 mai și 9 iunie și a transformat Bucureștiul într-o uriașă scenă pentru expoziții, demonstrații, evenimente culturale și proiecte de modernizare urbană.

Regele Carol al II-lea a participat la inaugurare și a tăiat panglica festivă a fântânii. Imaginile de epocă păstrate în colecțiile fotografice ale Primăriei Municipiului București documentează momentul în care suveranul inaugurează Fântâna Zodiac în ziua de 9 mai 1935.

Amplasarea nu fusese aleasă întâmplător. Fântâna se afla în punctul de acces către expoziția urbanistică organizată în Parcul Carol, iar piața fusese special reamenajată pentru eveniment. În acest fel, monumentul devenea una dintre primele imagini întâlnite de vizitatorii care intrau în spațiul expozițional.

„Luna Bucureștilor” avea și o importantă componentă de prezentare a orașului. Expoziția din Parcul Carol includea pavilioane dedicate administrației, serviciilor publice și dezvoltării urbane, precum și zone care prezentau trecutul, prezentul și proiectele de viitor ale Capitalei.

Un monument al Bucureștiului interbelic

Fântâna trebuie privită și în contextul climatului politic și cultural al anilor ’30. „Luna Bucureștilor” a fost o manifestare oficială sprijinită de autorități și de regele Carol al II-lea, iar organizarea sa făcea parte dintr-un amplu proiect de promovare a imaginii Capitalei și de afirmare a identității naționale.

În același timp, perioada era una în care regimurile autoritare europene își exercitau tot mai mult influența asupra vieții politice și culturale din România. Unele dintre formele de organizare și de reprezentare publică ale manifestărilor bucureștene au fost comparate de istorici cu spectacolele urbane și expoziționale organizate în alte state europene ale perioadei. Este însă important ca Fântâna Zodiac să fie separată de aceste interpretări generale: din punct de vedere arhitectural, monumentul rămâne o lucrare reprezentativă pentru modernismul românesc interbelic.

În jurul fântânii s-a construit, de fapt, o întreagă scenografie urbană. Parcul Carol devenea în 1935 spațiul central al expoziției, iar Piața Mareșal Joffre era amenajată pentru a oferi accesul către eveniment. Fântâna era astfel atât obiect decorativ, cât și reper urban.

Cum a supraviețuit schimbărilor Bucureștiului

Unul dintre motivele pentru care Fântâna Zodiac este atât de importantă astăzi este faptul că monumentul a supraviețuit transformărilor radicale prin care Bucureștiul a trecut în deceniile următoare.

Capitala a fost afectată de război, de schimbarea regimului politic după 1945 și de amplele operațiuni de sistematizare din perioada comunistă. Numeroase clădiri și monumente au fost demolate sau modificate, iar unele dintre cele mai importante ansambluri istorice ale orașului au dispărut. Fântâna Zodiac a rămas însă la intrarea în Parcul Carol.

Monumentul este înscris în Lista monumentelor istorice, cu codul LMI B-III-m-A-20003, ceea ce confirmă statutul său de patrimoniu.

Supraviețuirea sa este cu atât mai interesantă cu cât fântâna aparține unei perioade arhitecturale care a fost puternic reprezentată în Bucureștiul interbelic, dar care a suferit pierderi importante după instaurarea regimului comunist. Astăzi, ea permite încă citirea unei părți din imaginea Bucureștiului construit în anii ’30.

Fântâna care a devenit reper pentru generații de bucureșteni

La mai bine de nouă decenii de la inaugurare, Fântâna Zodiac continuă să fie unul dintre reperele vizuale ale zonei Parcului Carol. Pentru cei care intră în parc dinspre Piața Libertății, monumentul marchează practic trecerea dintre spațiul urban și grădina istorică.

Importanța sa vine tocmai din întâlnirea mai multor componente. Octav Doicescu a creat forma arhitecturală, Mac Constantinescu a conceput universul decorativ al celor 12 zodii, iar August Schmiedigen și Dorin Pavel au fost implicați în execuția lucrării. Împreună, aceste contribuții au produs una dintre cele mai recognoscibile fântâni monumentale ale Bucureștiului.

Fântâna Zodiac este, în cele din urmă, mai mult decât o construcție decorativă. Ea păstrează memoria unui București care, în 1935, își prezenta ambițiile de modernizare printr-o amplă sărbătoare urbană. Amplasată într-un loc care găzduise deja Expoziția Generală Română din 1906, fântâna a devenit la rândul ei o mărturie a unei alte epoci.

Astăzi, cupa de piatră și cele 12 reprezentări zodiacale continuă să domine Piața Libertății, la intrarea în Parcul Carol I. Iar răspunsul la întrebarea „cine a construit Fântâna Zodiac?” nu poate fi redus la un singur nume: Octav Doicescu a conceput proiectul, Mac Constantinescu a creat mozaicurile zodiacale, iar arhitecții August Schmiedigen și Dorin Pavel au contribuit la realizarea construcției. Împreună, ei au lăsat Bucureștiului una dintre operele sale publice emblematice din perioada interbelică.

Citește și: Cine a sculptat Fântâna Vioara Spartă. Istoria unuia dintre cele mai spectaculoase monumente ale Bucureștiului