Colegiul Național „Gheorghe Șincai” este astăzi una dintre instituțiile de învățământ simbol ale Bucureștiului, un loc care respiră istorie și tradiție, dar și o dovadă vie a evoluției educației românești de-a lungul a peste un secol. Fondat oficial la data de 8 decembrie 1892, liceul a luat ființă printr-un decret regal, ca urmare a necesității de a oferi o alternativă elevilor din ce în ce mai numeroși ai Liceului „Matei Basarab”.

Nașterea unui liceu de prestigiu în inima Capitalei

Cu doi ani înaintea acestui moment, două clase divizionare ale liceului Matei Basarab fuseseră mutate într-un spațiu modest din curtea Bisericii Sfântu Gheorghe Vechi, însă cererea tot mai mare a dus la formarea altor două clase. 

Astfel s-a născut ideea unui nou gimnaziu clasic, care avea să poarte numele „Gimnaziul clasic Gheorghe Șincai”, în cinstea marelui cărturar transilvănean.

În primii ani, școala a funcționat în diverse spații provizorii, până când, în 1919, gimnaziul a fost ridicat la rangul de liceu. De atunci și până astăzi, numele „Gheorghe Șincai” a rămas sinonim cu rigoarea, cultura și spiritul românesc autentic.

Transformări de-a lungul secolului: un liceu cu o istorie zbuciumată

După reforma învățământului din 1948, liceul și-a schimbat denumirea în „Liceul de Băieți nr. 5”. În anii următori, reorganizările administrative și școlare l-au adus sub alte titulaturi: în 1950 a devenit „Liceul nr. 20”, iar în 1956 s-a comasat cu „Liceul de Fete nr. 21”, formând „Școala Medie Mixtă nr. 20”.

Totuși, spiritul său identitar nu s-a pierdut. La propunerea Ministerului Învățământului și Culturii, Prezidiul Marii Adunări Naționale, prin Decretul nr. 257/1956, a decis ca instituția să poarte din nou numele de „Gheorghe Șincai”, în semn de respect pentru contribuția culturală a eruditului ardelean.

În anul 2002, liceul a primit titulatura de Colegiu Național, un statut care recunoaște performanța academică, tradiția și nivelul educațional excepțional pe care l-a atins.

O clădire emblematică, semnată de prima femeie arhitect din România

Sediul actual al Colegiului Național „Gheorghe Șincai” este el însuși o capodoperă arhitecturală. Construcția a început în 1924, iar până în anul 1928, când liceul s-a mutat în noua clădire, fusese finalizată doar aripa dinspre bulevardul Ion I.C. Brătianu, cunoscut astăzi drept bulevardul Dimitrie Cantemir.

Edificiul poartă semnătura Virginiei Andreescu Haret, o personalitate remarcabilă și un pionier al arhitecturii feminine în România. Născută la 21 iunie 1894, în București, Virginia Andreescu a fost prima femeie arhitect din România și prima femeie din lume care a obținut gradul de arhitect inspector general.

Rămasă orfană de mamă la doar nouă ani, tânăra Virginia a preluat responsabilitățile gospodăriei și s-a ocupat de creșterea celor trei frați. Cu o voință ieșită din comun, la vârsta de 18 ani a obținut, cu sprijinul lui Spiru C. Haret, o licență specială la Școala Superioară de Arhitectură din București, pe care a absolvit-o cu mențiunea „foarte bine”.

În 1928 s-a căsătorit cu un nepot al celebrului matematician Spiru Haret, iar activitatea sa profesională a devenit un reper pentru arhitectura românească interbelică.

 Printre clădirile care îi poartă semnătura se numără Colegiul Național „Cantemir Vodă”, mai multe imobile de pe Calea Victoriei, precum și pavilionul administrativ al Aeroportului Băneasa, un proiect complex care includea și dependințele subterane.

Clădirea Colegiului „Gheorghe Șincai” este reprezentativă pentru stilul neoromânesc, îmbinând elemente decorative rafinate cu funcționalitatea riguroasă impusă de destinația educațională. Ferestrele ample, holurile spațioase și ornamentele discrete reflectă eleganța și sobrietatea anilor ’20, oferind în același timp un mediu propice învățării.

Cine a fost Gheorghe Șincai – eruditul care a inspirat generații

Numele liceului nu a fost ales întâmplător. Gheorghe Șincai, născut la 28 februarie 1754 în localitatea Râciu de Câmpie, județul Mureș, a fost una dintre figurile majore ale Școlii Ardelene, mișcarea care a pus bazele conștiinței naționale românești moderne.

Provenea dintr-o familie de mici nobili din Ținutul Făgărașului, cu rădăcini în satul Șinca Veche, loc ce i-a dat și numele. Educația sa a fost una aleasă: a studiat mai întâi în limba maghiară, apoi latina, la Târgu Mureș și la Cluj, iar mai târziu la Roma, unde a beneficiat de sprijinul cardinalului Ștefan Borgia, secretarul Congregației „De propaganda fide”.

A fost un om de o erudiție impresionantă — vorbea și scria fluent în română, latină, maghiară, germană, greacă veche, italiană și franceză. În 1779 și-a obținut doctoratul în filosofie și teologie, iar în 1780 a publicat, împreună cu Samuil Micu, prima gramatică tipărită a limbii române: Elementa linguae daco-romanae sive valachicae.

În calitate de director al învățământului greco-catolic din Transilvania, Șincai a contribuit decisiv la răspândirea educației românești, înființând peste 300 de școli în mediul rural. Prin eforturile sale neobosite, limba și cultura română au câștigat un loc de cinste într-o epocă dominată de presiuni străine și asimilare culturală.

„Hronica românilor” – o operă monumentală a identității naționale

Cea mai valoroasă lucrare a sa, „Hronica românilor și a mai multor neamuri”, a fost finalizată în anul 1811, după 34 de ani de cercetare minuțioasă în biblioteci și arhive europene. Scrisă în forma analelor, lucrarea a adunat informații din mii de surse, prezentând istoria românilor în contextul sud-est european, din anul 86 până la epoca autorului.

„Hronica” este mai mult decât o simplă lucrare istorică – este o mărturie a rezistenței culturale, a continuității și a originii latine a poporului român. Prin rigoarea cercetării și valoarea informațiilor, ea a depășit tot ce se publicase până atunci în istoriografia românească.

Publicarea integrală a operei s-a realizat abia în 1853, datorită filologului și istoricului August Treboniu Laurian, care afirma cu convingere: „Cât timp nu va fi publicată, românii nu vor avea istorie.”

Un liceu care poartă moștenirea unui spirit erudit

A da numele lui Gheorghe Șincai unei instituții de învățământ înseamnă a-i recunoaște moștenirea intelectuală. De peste un secol, Colegiul Național „Gheorghe Șincai” nu este doar o școală, ci un adevărat templu al cunoașterii, unde generații de elevi au fost formați în spiritul adevărului, culturii și excelenței.

De la profesori remarcabili la olimpici internaționali, liceul a contribuit la modelarea elitelor României moderne. Sălile sale încă poartă ecoul pașilor a mii de elevi, iar biblioteca, bogată în volume de patrimoniu, amintește de pasiunea pentru învățătură a celui al cărui nume îl poartă.

Moștenirea Virginiei Andreescu Haret – o femeie înaintea timpului ei

Construcția liceului a însemnat pentru Virginia Andreescu Haret o etapă importantă a carierei sale, într-o perioadă în care femeile aveau puține oportunități profesionale. Prin talentul și seriozitatea ei, Virginia a demonstrat că geniul nu are gen.

Cariera sa s-a desfășurat în domenii diverse – de la proiecte școlare și administrative, până la construcții civile și lucrări de infrastructură. În toate, a adus o notă de echilibru, proporție și eleganță. Într-o epocă în care modernismul începea să influențeze arhitectura românească, ea a știut să păstreze spiritul tradițional, fără a renunța la funcționalitate și inovație.

Recunoașterea internațională a Virginiei Andreescu Haret a venit nu doar din realizările sale, ci și din poziția pe care a obținut-o: prima femeie din lume care a ajuns la gradul de arhitect inspector general, o performanță care i-a asigurat un loc unic în istoria arhitecturii mondiale.

Colegiul Gheorghe Șincai astăzi – între tradiție și modernitate

Astăzi, Colegiul Național „Gheorghe Șincai” continuă să fie un reper educațional al Bucureștiului. În ciuda trecerii timpului și a provocărilor moderne, liceul își păstrează farmecul de altădată: coridoarele largi, scările monumentale și fațada impunătoare amintesc de epoca interbelică, iar atmosfera din interior poartă o noblețe greu de egalat.

Cu un corp profesoral dedicat și elevi de excepție, colegiul menține un standard academic ridicat. Activitățile extracurriculare, proiectele culturale și parteneriatele internaționale completează procesul educațional, transformându-l într-un spațiu viu, unde tradiția se împletește armonios cu inovația.

De peste 130 de ani, Colegiul Național „Gheorghe Șincai” nu este doar un liceu, ci o instituție-simbol care a traversat epoci, regimuri și reforme, rămânând mereu fidel misiunii sale: formarea tinerilor în spiritul adevărului, al valorilor umaniste și al respectului pentru cultura românească.

Astfel, clădirea proiectată de Virginia Andreescu Haret și dedicată memoriei marelui erudit Gheorghe Șincai reprezintă o punte între trecut și viitor — o dovadă că educația și cultura, atunci când se întâlnesc sub semnul pasiunii și al perseverenței, pot crea monumente care rezistă veacurilor.

Citește și: Palatul Arhivelor Naționale ale României, istoria celei mai impunătoare clădiri de pe Bulevardul Regina Elisabeta