Există în București locuri în care istoria nu a dispărut, ci a fost pur și simplu acoperită de orașul care a venit după ea. Parcela de la Calea Victoriei nr. 15 este unul dintre cele mai spectaculoase exemple. Astăzi, privirea este atrasă de un turn de birouri aflat în plină transformare, însă sub și în jurul acestei construcții se află urmele mai multor epoci ale Capitalei: un vechi han bucureștean, un hotel elegant din secolul al XIX-lea, o clădire afectată de cutremure și, mai târziu, primul mare simbol al arhitecturii de birouri postcomuniste. Repertoriul Arheologic Național identifică aici situl „Fundațiile Hotelului Victoria (Hotel de France) din București”, la Calea Victoriei 15, și menționează explicit „Hanul Damaris” ca denumire alternativă a amplasamentului. Potrivit aceleiași surse, Hotel de France a fost construit în 1881 pe locul unde existase hanul, iar cercetările arheologice au identificat fundațiile Hanului Damaris în curțile interioare ale fostului Hotel Victoria și în zona imediat apropiată. Este, practic, o adresă care poate fi citită ca o secțiune transversală prin istoria Bucureștiului. De la lumea comercială a hanurilor și până la actualul proiect de regenerare urbană AFI Central Tower, fiecare generație a construit peste ceea ce lăsase cea precedentă.

Hanul Damaris și Bucureștiul negustorilor

Hanul Damaris făcea parte dintr-o lume urbană în care hanurile reprezentau mult mai mult decât simple locuri de cazare. În Bucureștii secolelor XVIII și XIX, asemenea ansambluri adăposteau camere, prăvălii, pivnițe, grajduri și spații pentru depozitarea mărfurilor. Muzeul Municipiului București arată că hanurile erau adevărate centre comerciale și că multe dintre ele purtau numele proprietarului sau al ctitorului. Printre exemplele enumerate de muzeu se află și Hanul Damaris.

Povestea Hanului Damaris este legată de familia și proprietățile din această zonă a orașului. Potrivit informațiilor istorice consacrate în lucrările despre hanurile bucureștene, terenul fusese asociat inițial Mariei Cantacuzino, iar în 1793 a ajuns în proprietatea boierului grec Ion Damaris. După moartea acestuia, ansamblul de case de pe teren a fost transformat într-un han, iar numele proprietarului a rămas atașat locului. Hanul a funcționat în primele decenii ale secolului al XIX-lea, într-o zonă extrem de importantă pentru comerțul și circulația din centrul Bucureștiului.

Amplasarea sa explică și importanța pe care a avut-o. Era pe vechiul Pod al Mogoșoaiei, actuala Calea Victoriei, într-o zonă aflată în apropierea Dâmboviței și a unor mari hanuri ale Capitalei. Repertoriul Arheologic Național confirmă inclusiv faptul că cercetările efectuate în anii 1990 au surprins, sub actualul amplasament, urmele vechii albie a Dâmboviței și o amenajare destinată consolidării malului.

Această descoperire este una dintre cele mai interesante componente ale poveștii. Terenul de la Calea Victoriei 15 nu ascunde doar fundațiile unei clădiri dispărute, ci și urmele modului în care Bucureștiul și-a modificat permanent relația cu Dâmbovița. Orașul a fost ridicat, extins, nivelat și reconstruit peste propriile sale straturi.

De la han la Hotel de France

Pe măsură ce Bucureștiul se moderniza în secolul al XIX-lea, vechiul model al hanului devenea tot mai puțin potrivit pentru aspirațiile unei capitale care încerca să adopte modele occidentale. Muzeul Municipiului București subliniază că, în prima parte a secolului al XIX-lea, negustorii au început să prefere clădirile moderne, cu spații comerciale orientate către stradă și vitrine mai generoase. Cutremurele, incendiile și transformările urbanistice au contribuit, la rândul lor, la dispariția multor hanuri.

Și parcela Hanului Damaris a intrat în această nouă etapă. În jurul anului 1850, vechiul stabiliment a fost transformat într-un hotel cunoscut sub numele de „Otel de Franța”, iar ulterior terenul a primit o construcție cu totul nouă. În 1881 a fost ridicat Hotel de France, clădire care avea să devină una dintre prezențele elegante ale Căii Victoriei. Repertoriul Arheologic Național fixează fără echivoc anul construirii la 1881 și precizează că hotelul a fost ridicat pe locul fostului Han Damaris.

Hotelul a trecut prin mai multe denumiri, între care Hotel de France, Grand Hôtel de France, Hotel Lafayette și Hotel Victoria. Schimbarea numelui reflecta și transformarea zonei. Calea Victoriei devenea artera reprezentativă a unei capitale care își căuta un profil occidental, iar hotelurile, cafenelele, magazinele și restaurantele contribuiau la noua imagine urbană.

Clădirea din 1881 nu trebuie confundată cu hanul care o precedase. Arheologia arată că fundațiile Hanului Damaris se aflau în zona curților interioare și în apropierea fostului Hotel Victoria. Cu alte cuvinte, hanul nu a continuat să existe ca edificiu vizibil după construirea hotelului, însă o parte din urmele sale materiale a rămas în pământ.

Cutremurele și dispariția Hotelului Victoria

Hotelul a traversat una dintre cele mai agitate perioade ale Bucureștiului modern. A rezistat cutremurului din 1940, însă seismul din 4 martie 1977 avea să schimbe definitiv destinul clădirii. AGERPRES include Hotel Lafayette, Grand Hotel de France și Victoria, de la Calea Victoriei nr. 15, între clădirile afectate grav de cutremurul din 1977.

Imaginile și mărturiile despre Bucureștiul de după seism arată amploarea dezastrului produs asupra centrului Capitalei. Hotelul de la numărul 15 nu a mai putut fi păstrat, iar demolarea sa a urmat în 1979. Astfel s-a încheiat aproape un secol de existență a clădirii ridicate în 1881 și, în același timp, a dispărut unul dintre reperele istorice ale Căii Victoriei.

Demolarea nu a însemnat însă dispariția completă a istoriei locului. Dimpotrivă, ceea ce se află sub teren a devenit ulterior obiectul cercetării arheologice. În 1994, Muzeul Municipiului București a realizat o cercetare preventivă, iar rezultatele au fost incluse în documentarea oficială a sitului. Au fost identificate fundații asociate Hanului Damaris, dar și elemente ale vechii amenajări a malului Dâmboviței.

Este una dintre ironiile arhitecturale ale Bucureștiului: o clădire care a dispărut aproape complet din peisaj poate continua să existe, documentar și arheologic, sub o construcție mult mai nouă.

De la teren liber la blocul Bancorex

După dispariția Hotelului Victoria, parcela a intrat într-o altă etapă a istoriei sale. Pentru o perioadă, locul a rămas liber, iar schimbarea decisivă avea să apară după 1989, când Bucureștiul a început să primească o nouă arhitectură comercială și financiară.

Pe acest amplasament a fost construită clădirea cunoscută drept blocul Bancorex, devenită ulterior Bucharest Financial Plaza. Sursele din domeniul imobiliar o descriu drept prima clădire modernă de birouri construită în București în anii ’90. Imobilul a fost ulterior cunoscut și sub denumirea myhive Victoriei. În 2021, clădirea a fost achiziționată de Immofinanz de la BCR, iar în august 2024 a fost cumpărată de AFI Europe, într-o tranzacție estimată la aproximativ 27 de milioane de euro.

Astfel, după hanul negustorilor și hotelul elegant al Bucureștiului Belle Époque, parcela a devenit un simbol al capitalismului financiar de după Revoluție. Bancorex, una dintre instituțiile financiare importante ale perioadei de tranziție, și-a legat numele de clădire, iar imobilul a devenit rapid unul dintre reperele arhitecturale ale noului București de afaceri.

Destinul clădirii a continuat să se schimbe odată cu piața imobiliară. Bucharest Financial Plaza a intrat ulterior în portofoliul Immofinanz, apoi a fost preluat de AFI Europe. Pentru noul proprietar, demolarea completă și înlocuirea turnului nu au reprezentat soluția aleasă. Planul este unul de reconversie și modernizare, păstrând turnul și schimbând în profunzime configurația și funcțiunile ansamblului.

AFI Central Tower, noua viață a unei adrese istorice

În 2026, Calea Victoriei nr. 15 se află din nou în șantier. AFI Europe a anunțat că a început transformarea fostului Bucharest Financial Plaza în AFI Central Tower, un proiect de regenerare urbană care combină spațiile de birouri cu funcțiuni comerciale. Compania precizează că proiectul va avea aproximativ 29.400 de metri pătrați suprafață închiriabilă, iar conceptul urmărește obținerea certificării LEED Platinum.

În iulie 2026, AFI a anunțat desemnarea companiei BOG’ART drept antreprenor general pentru lucrările de reconversie și modernizare. Conform datelor publicate atunci, proiectul va oferi aproximativ 28.100 de metri pătrați de suprafață închiriabilă, dintre care circa 24.500 de metri pătrați pentru birouri de clasă A și aproximativ 3.600 de metri pătrați pentru spații comerciale la parter. Conceptul include restaurante, magazine, farmacie și alte servicii destinate atât angajaților, cât și publicului.

Transformarea este cu atât mai interesantă cu cât nu presupune ștergerea completă a construcției anilor ’90. AFI păstrează turnul și îl integrează într-un proiect nou, adaptat standardelor actuale de eficiență, siguranță și sustenabilitate. În acest fel, clădirea Bancorex nu dispare pur și simplu, ci intră într-o nouă etapă a existenței sale.

Iar aici apare adevărata lecție a parcelei. Hanul Damaris a fost înlocuit de hotelul modern al Bucureștiului de sfârșit de secol XIX. Hotelul a fost apoi înlocuit de o dezvoltare specifică perioadei postcomuniste. Iar acum turnul financiar al anilor ’90 este transformat într-un proiect de birouri și retail al anilor 2020.

O adresă în care Bucureștiul s-a reconstruit de mai multe ori

Puține locuri din Capitală ilustrează atât de clar felul în care orașul își schimbă permanent chipul. La Calea Victoriei 15, memoria Hanului Damaris nu mai poate fi văzută de trecătorul obișnuit. Nu există astăzi o fațadă pe care să scrie că aici se afla odinioară un han și nici nu mai poate fi admirat Hotelul de France. Totuși, documentele arheologice confirmă că vestigiile hanului se află în acest strat urban, iar cercetările din 1994 au recuperat tocmai această parte pierdută a istoriei.

De aceea, povestea parcelei este mai mult decât o succesiune de clădiri. Este povestea felului în care Bucureștiul a trecut de la orașul hanurilor și al negustorilor la capitala Belle Époque, apoi la orașul marilor hoteluri, al reconstrucțiilor comuniste și, în cele din urmă, la centrul financiar și comercial al României contemporane.

Hanul Damaris a dispărut demult, dar locul său nu a fost niciodată cu adevărat gol. Peste fundațiile sale s-a ridicat Hotel de France, peste memoria hotelului a venit blocul Bancorex, iar peste acesta se construiește acum AFI Central Tower. La suprafață, Bucureștiul pare să-și schimbe mereu decorul. În adâncime însă, straturile vechi rămân, transformând Calea Victoriei nr. 15 într-una dintre cele mai spectaculoase „secțiuni” ale istoriei urbane a Capitalei.

Citește și: Cum a dispărut Hanul Sfântul Gheorghe Nou. Povestea unui simbol pierdut al Bucureștiului vechi