Istoria teatrului românesc și european ascunde personaje care au depășit granițele artei și au devenit adevărate legende mondene. Un astfel de nume este Alice Cocea, actrița româncă ce a cucerit Parisul interbelic nu doar prin talentul său scenic, ci și printr-un magnetism personal care a provocat pasiuni extreme. Considerată de presă o adevărată „femme fatale”, Alice Cocea a fost înconjurată de scandaluri, iubiri tumultuoase și tragedii, trei bărbați pierzându-și viața din gelozie sau dor neîmplinit pentru celebra artistă.

Primele întâlniri cu scena și formarea artistică

Viața sa a fost un amestec de succes artistic, controverse publice și prăbușiri spectaculoase, o existență trăită intens, sub reflectoarele scenei și ale tabloidelor. De la lecțiile de teatru primite la București până la gloria și decăderea din Paris, Alice Cocea a rămas una dintre cele mai fascinante figuri feminine ale secolului XX. 

Alice Cocea a manifestat încă din copilărie o atracție puternică pentru scenă și lumea teatrului. Talentul său precoce a fost observat rapid, iar pașii săi au fost îndrumați către una dintre cele mai respectate figuri ale teatrului românesc: Aristizza Romanescu. Sub îndrumarea acesteia, Alice a deprins nu doar tehnica actoricească, ci și disciplina și rigoarea necesare unei cariere artistice autentice.

Dorul de afirmare și curiozitatea față de marile scene europene au determinat-o să plece în Franța chiar înainte de izbucnirea Primului Război Mondial. Parisul, capitala culturală a Europei, a primit-o cu brațele deschise, publicul fiind rapid cucerit de prospețimea și naturalețea cu care interpreta roluri de copil. Farmecul său aparte și prezența scenică distinctă au transformat-o într-o apariție remarcată încă de la primele reprezentații.

Studii între București și Paris și debutul pe marile scene

Deși a urmat cursurile Conservatorului din București, Alice Cocea și-a desăvârșit studiile dramatice la Paris, unde a absolvit în anul 1917. Această dublă formare, românească și franceză, i-a oferit o versatilitate artistică rar întâlnită, permițându-i să se adapteze cu ușurință cerințelor diferitelor scene.

Talentul său nu a trecut neobservat, iar cariera actriței a cunoscut o ascensiune rapidă. A ajuns inclusiv pe marele ecran, apărând în „The Delay”, o producție semnată de Jacques de Baroncelli. Cu toate acestea, Alice Cocea a rămas fidelă teatrului, considerând scena locul ideal pentru a-și exprima personalitatea artistică. În anii ’30, numele său devenise deja sinonim cu succesul, dar și cu scandalul, fiind constant prezent pe primele pagini ale ziarelor mondene din Parisul interbelic.

Divă a scenei pariziene și figură mondenă controversată

În perioada interbelică, Alice Cocea a devenit una dintre cele mai cunoscute figuri mondene ale Parisului. Aparițiile sale elegante, relațiile amoroase și temperamentul pasional alimentau constant presa de scandal. Era admirată și detestată în egală măsură, iar imaginea sa publică oscila între fascinație și reproș moral.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, cariera sa a atins un nou nivel, Alice Cocea devenind directoarea teatrului „Théâtre des Ambassadeurs”. Această poziție confirma nu doar statutul său artistic, ci și influența de care se bucura în lumea culturală franceză. După retragerea de pe scenă, actrița și-a dedicat timpul picturii, o pasiune mai discretă, dar profund personală. Totuși, nu a abandonat complet cinematografia, apărând sporadic în câteva filme în anii 1960, în roluri de dimensiuni mai mici.

O familie de artiști și intelectuali

Alice Cocea provenea dintr-o familie cu rezonanță intelectuală. Era sora avocatului și scriitorului N. D. Cocea și mătușa actriței Dina Cocea, una dintre marile doamne ale teatrului românesc. Această moștenire culturală a contribuit la formarea unei personalități complexe, aflate mereu la intersecția dintre artă, viață mondenă și spirit nonconformist.

În anii 1920, presa relata frecvent despre iubirile sale, una dintre cele mai comentate fiind relația cu un diplomat căsătorit. Alice Cocea devenise rapid o stea nu doar a teatrului, ci și a cinematografelor pariziene, interpretând roluri importante în filme precum „Mon gosse de père” (1930), „Atout-cœur” (1931), „Delphine” (1931), „Marions-nous” (1931), „Nicole et sa vertu” (1931) sau „Le greluchon délicat” (1934).

Roluri memorabile și colaborări de prestigiu

Cariera sa cinematografică și teatrală a fost marcată de colaborări cu actori de renume precum Harry Baur și Pierre Fresnay. De asemenea, Alice Cocea a creat rolul fetei din celebra piesă „Părinții teribili” de Jean Cocteau, montată la Teatrul Maturins. Această interpretare a consacrat-o definitiv ca actriță de prim rang a scenei franceze.

Succesul său artistic era însă dublat de o viață personală intensă, presărată cu pasiuni devastatoare și drame. Această combinație între talent și scandal a contribuit la construirea mitului Alice Cocea, o femeie care părea să fascineze și să distrugă deopotrivă.

Prima tragedie: iubirea adolescentină și moartea studentului

Prima „victimă” a farmecului său a apărut încă din adolescență, pe vremea când Alice activa deja într-o trupă de teatru. Un student s-a îndrăgostit iremediabil de ea, însă sentimentele nu au fost împărtășite. În ciuda încercărilor repetate de a se apropia, Alice i-a ignorat avansurile.

Într-un gest disperat, tânărul a plătit șoferul actriței pentru a-i lua locul într-o seară. În acea noapte, Alice Cocea era însoțită de Alexandru Davila, și el prins, se pare, în mrejele farmecului său. Studentul nu a avut curajul să își mărturisească dragostea, a returnat mașina șoferului și a rămas în fața ferestrelor actriței până dimineața. A doua zi a fost găsit înghețat, iar după două zile a murit de pneumonie, tragedia fiind pusă pe seama iubirii neîmplinite.

A doua victimă și începutul reputației fatale

Cea de-a doua tragedie a implicat un locotenent cunoscut sub inițiala G., care s-a îndrăgostit la rândul său de Alice Cocea. În ciuda eforturilor repetate de a-i atrage atenția, sentimentele sale nu au fost răsplătite. Moartea acestuia, survenită într-un accident de călărie, a fost prezentată de presa vremii drept o sinucidere provocată de iubirea pentru frumoasa actriță româncă.

Astfel de episoade au contribuit decisiv la conturarea imaginii de femeie fatală, o reputație care o va urmări întreaga viață și care va atinge apogeul odată cu cel de-al treilea caz tragic.

Căsătoria cu contele de la Rochefoucauld și scandalul divorțului

În anul 1926, aflată la Paris, Alice Cocea devine contesă după căsătoria cu Stanislas de la Rochefoucauld. Evenimentul a stârnit un adevărat val de reacții în saloanele pariziene, presa fiind fascinată de uniunea dintre aristocratul cunoscut pentru excentricitățile sale și tânăra actriță de origine română.

Căsnicia nu a durat mult și s-a încheiat cu un divorț extrem de scandalos. Ziarele franceze au titrat pe larg despărțirea, subliniind că „Doamna Alice Cocea, contesă de la Rochefoucauld, divorțează”, un titlu care reflecta perfect personalitatea artistică și publică pe care aceasta și-o construise.

Ultima tragedie: sinuciderea locotenentului Victor Point

Cea mai răsunătoare tragedie din viața actriței a fost sinuciderea locotenentului Victor Point. În timp ce se afla în plin proces de divorț, Alice trăia o relație pasională cu acesta. Ofițerul își dorea să își unească destinul cu actrița, însă gelozia avea să îi fie fatală.

Urmărind-o într-o croazieră, Victor Point a descoperit în cabina yachtului scrisori de la Robert Lefébure, un alt bărbat îndrăgostit de Alice Cocea. Convins că este înșelat, locotenentul s-a sinucis, descărcând două gloanțe în cap. Presa a transformat imediat cazul într-un scandal uriaș, etichetând-o pe actriță drept „femeia-vampă” și considerând-o responsabilă moral pentru moartea acestuia. Mai mult, camarazii locotenentului au amenințat-o că o vor împușca pe scenă dacă va mai apărea în public.

Decăderea, acuzațiile și finalul unei vieți legendare

După cel de-Al Doilea Război Mondial, Alice Cocea a fost acuzată de colaboraționism, iar aparițiile sale pe scena pariziană au fost interzise. A cunoscut astfel o prăbușire brutală, fiind aruncată, după cum spunea Dina Cocea, „în cel mai adânc abis al uitării”. Totuși, actrița a reușit să revină pentru o perioadă, înainte ca anii și boala să o doboare definitiv.

Alice Cocea a murit pe 2 iulie 1970 și a rămas în istorie drept una dintre cele mai cunoscute „femme fatales”, figurând într-un top realizat de publicația „Le Crapouillot”. Viața sa, trăită între glorie și tragedie, rămâne o poveste fascinantă despre talent, pasiune și prețul seducției, o legendă care continuă să intrige și să fascineze peste decenii.

Citește și: Nepoata lui Constantin Mille l-a cucerit pe dictatorul Gheorghe Gheorghiu Dej. Povestea de film a actriței Dina Cocea