Bulevardul Magheru găzduia, din 1930, una dintre clădirile reprezentative ale Bucureștiului interbelic: garajul Ciclop, ridicat pe un teren rămas de la industriașul Dumitru Marinescu Bragadiru, mort încă din 1915, teren pe care moștenitorii l-au închiriat abia în 1928 unei societăți special create pentru acest proiect. Clădirea a fost dată în folosință la 29 aprilie 1930, după puțin peste doi ani de construcție, și combina locuri de parcare cu ateliere auto, spații comerciale și birouri. Presa de specialitate o descrie frecvent drept prima parcare supraetajată din România, deși afirmația circulă mai ales în articole jurnalistice, fără o sursă instituțională care s-o confirme direct. Între acest garaj privat și sistemul actual de parcare stradală nu există nicio legătură instituțională, dar rămâne un precedent simbolic pentru un oraș care avea, încă din perioada interbelică, ambiția de a ține pasul cu Occidentul.

Decenii de taxatori și administrare fragmentată

Sistemul modern de parcare stradală cu plată s-a format mult mai încet decât garajul Ciclop și fără un moment de naștere ușor de fixat pe calendar. Detaliile administrării dinaintea anilor 2010 sunt greu de reconstituit din surse publice, dar plata se făcea, cel puțin până acum câțiva ani, direct la un taxator în uniformă, care trecea printre mașini și elibera bonul pe loc. Bucureștiul funcționa, din acest punct de vedere, cu ani buni în urma orașelor din provincie, unde parcometrele automate deveniseră deja obișnuință.

În 2017, prin hotărârea de consiliu general nr. 97, Primăria Capitalei a înființat Compania Municipală Parking București, cu scopul de a centraliza administrarea parcărilor publice ale orașului. În 2019, Consiliul General reaproba delegarea gestiunii către această companie pentru 234 de parcaje publice și anunța o investiție de peste 12 milioane de euro, din care aproape jumătate urma să meargă spre 300 de parcometre alimentate solar, capabile să accepte card, monede și bancnote. Anunțul suna promițător, dar echipamentele au rămas mult timp doar pe hârtie.

"Revoluția în parcare" și primele parcometre reale

Schimbarea concretă a venit abia în 2022, sub mandatul primarului Nicușor Dan și al viceprimarului Stelian Bujduveanu, printr-un program numit chiar "revoluția în parcare". Trotuarele din jurul Primăriei Capitalei, ocupate de mașini de ani de zile, au fost eliberate, iar locurile de la marginea carosabilului au fost transformate în parcaje cu plată, marcate cu dungi albastre peste cele vechi, albe. Licitația pentru primele parcometre automate ale orașului a fost lansată în toamna lui 2022, iar aparatele au devenit funcționale în primele luni ale lui 2023, alături de camere video montate pe mașini special echipate, capabile să scaneze plăcuțele de înmatriculare și să depisteze șoferii care nu plătiseră parcarea.

Din 15 august 2022, neplata a devenit sancționabilă cu 200 de lei pe zi, iar mașina putea fi imobilizată până la achitarea datoriei. Un an mai târziu, la 1 martie 2023, orașul a trecut la un sistem tarifar unificat, cu trei zone stabilite după apropierea de centru: zona 0 acoperă Piața Universității, Piața Romană, Piața Unirii și Centrul Vechi, în timp ce zonele 1 și 2 se extind spre periferie.

Cum arată sistemul în 2026

Astăzi, în București funcționează peste 300 de parcometre, la care se poate plăti cu cardul bancar fără comision, prin telefon cu NFC, prin ceas inteligent sau prin cod QR. Aplicațiile Parking București, AmParcat și Qport permit plata anticipată, localizarea locurilor libere pe hartă și achiziția de abonamente zilnice sau lunare, iar plata prin SMS a rămas disponibilă, actualizată din noiembrie 2024 la numărul scurt 7576. Amenzile pentru neplată pot fi achitate direct din aplicație, la parcometru sau prin platforma Ghișeul.ro, opțiune introdusă din februarie 2024.

Facilitatea de parcare gratuită pentru mașinile electrice și hibride înmatriculate în București există din decembrie 2022, prin hotărâre a Consiliului General. Din 2025, ea presupune însă o reînregistrare anuală a vehiculului în registrul companiei, după ce Primăria intenționase inițial să limiteze gratuitatea pentru hibride doar până la finalul lui 2024 și a revenit ulterior asupra deciziei. La nivel de sector, digitalizarea a mers și mai departe: Sectorul 1 testează în acest moment senzori IoT care indică în timp real locurile libere, urmând ca sistemul să fie integrat, într-o etapă viitoare, cu STB și cu platforma națională eRomânia.

Rămân, desigur, și zone unde vechile obiceiuri persistă. Numerarul e încă acceptat de încasatorii prezenți în unele parcaje, iar în cartierele rezidențiale de la periferie parcarea la stradă continuă să fie, în mare parte, gratuită. Distanța dintre taxatorul cu carnet de bonuri și senzorul care anunță pe telefon un loc liber pare, la prima vedere, uriașă, iar parcursul până acolo a durat mult mai mult decât ar fi trebuit, cu ani întregi de promisiuni rămase pe hârtie între un anunț și implementarea lui reală.

Citește și Parcarea de reședință, pe sectoare, în București 2026: pași, acte, costuri, greșeli comune