În inima Bucureștiului, la întâlnirea dintre Calea Victoriei și strada Episcopiei, se află astăzi unul dintre cele mai cunoscute hoteluri ale Capitalei: Athénée Palace, devenit în 2023 parte a brandului InterContinental. Clădirea este legată de istoria diplomatică, politică și mondenă a orașului, de jurnaliști străini, oameni de afaceri, artiști, diplomați și, mai ales, de numeroasele povești despre spionaj care au înconjurat-o de-a lungul timpului. Cu mult înainte ca aici să apară saloanele elegante ale hotelului, însă, aceeași bucată de București avea o cu totul altă înfățișare. În secolul al XIX-lea, terenul era ocupat de Hanul Ivanciu Gherasi, un han negustoresc care făcea parte din vechiul peisaj comercial al Capitalei. Dacă Athénée Palace a devenit un simbol al Bucureștiului cosmopolit, Hanul Gherasi aparținea unei epoci în care orașul era străbătut de negustori, căruțe și călători, iar hanurile reprezentau adevărate puncte de întâlnire pentru lumea comercială. Istoria hanului este mult mai puțin documentată decât cea a hotelului care i-a luat locul. Totuși, existența și amplasarea sa sunt menționate în lucrările istoricului Constantin C. Giurescu, iar continuitatea locului este una dintre cele mai interesante povești ale zonei centrale a Bucureștiului.

Cine a fost Ivanciu Gherasi și de ce era important hanul său

Hanul și-a primit numele de la proprietarul său, negustorul Ivanciu Gherasi. În Bucureștiul secolelor XVIII și XIX, hanurile nu erau simple locuri unde călătorii puteau înnopta. Ele reprezentau mici centre economice, în care comerțul, transportul, cazarea și întâlnirile dintre oameni se desfășurau în același spațiu.

Hanul Gherasi se afla într-o poziție foarte avantajoasă pentru acea perioadă. Călătorii și comercianții care intrau în București dinspre nord puteau găsi aici un loc unde să se odihnească, să-și adăpostească animalele și mărfurile și să continue apoi drumul către partea sudică a orașului. Amplasarea sa pe ceea ce avea să devină una dintre cele mai importante zone ale Capitalei i-a conferit o valoare strategică.

Spre deosebire de marile hanuri fortificate ale Bucureștiului, precum Hanul lui Manuc sau Hanul Șerban Vodă, Hanul Gherasi era mai modest ca dimensiuni. Importanța lui nu provenea atât din monumentalitate, cât din poziția pe care o ocupa în țesutul urban și comercial al orașului.

În jurul unui astfel de han se desfășura o adevărată viață cotidiană. Căruțele soseau și plecau, negustorii își prezentau mărfurile, călătorii căutau camere pentru noapte, iar caii erau duși în grajduri. Într-un București încă departe de imaginea marilor bulevarde moderne, hanurile reprezentau unele dintre cele mai importante locuri de tranzit și socializare.

Cum arăta vechiul Han Gherasi

Deși nu au rămas numeroase imagini sau descrieri detaliate ale Hanului Ivanciu Gherasi, tipologia construcției permite conturarea imaginii generale a unui asemenea stabiliment. Hanul avea, asemenea altor construcții comerciale ale epocii, spații destinate negoțului, camere pentru găzduire și o curte interioară în care puteau fi adăpostite căruțele și animalele.

La parter se aflau prăvălii și spații comerciale, iar la etaj erau camerele în care puteau fi găzduiți călătorii. Curtea interioară era esențială pentru activitatea hanului, deoarece permitea accesul căruțelor și oferea spațiu pentru mărfuri, cai și alte animale de transport.

Imaginea era, prin urmare, foarte diferită de cea a hotelului care avea să apară pe același teren. În locul saloanelor elegante, al lifturilor și al camerelor amenajate după standardele hotelurilor occidentale, aici exista o lume dominată de negoț, transport și ospitalitate tradițională.

Această transformare spune foarte multe despre schimbarea Bucureștiului. Orașul care, în secolul al XIX-lea, funcționa încă după logica hanurilor și a marilor proprietăți comerciale începea să se transforme rapid într-o capitală modernă, inspirată de modelele occidentale, în special de Paris.

De ce a dispărut Hanul Gherasi

Declinul hanului trebuie pus în legătură cu schimbarea radicală a zonei centrale a Bucureștiului. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în apropierea fostului han au apărut edificii și instituții reprezentative pentru noua imagine a Capitalei. Ateneul Român, Palatul Regal și noile clădiri de pe Calea Victoriei au schimbat treptat caracterul cartierului.

Bucureștiul devenea o capitală europeană, iar vechile hanuri comerciale începeau să fie percepute drept construcții ale unei epoci depășite. Curțile pentru căruțe și grajdurile nu mai corespundeau unui centru urban în care se dezvoltau bulevarde, palate, magazine elegante și instituții culturale.

Hanul Gherasi a ajuns astfel să fie considerat nepotrivit pentru noul peisaj urban. În primele decenii ale secolului XX, construcția a fost demolată, iar terenul a fost pregătit pentru un proiect cu totul diferit: un mare hotel de lux, destinat unei clientele internaționale.

Ironia istoriei este că funcția de bază a locului nu s-a schimbat complet. Hanul fusese un loc pentru călători, iar hotelul avea să fie tot un loc de cazare. Diferența era însă uriașă în ceea ce privește statutul, arhitectura și standardele de confort. Curtea cu trăsuri și grajduri urma să fie înlocuită de saloane luxoase, camere elegante și celebrul English Bar.

1912, anul în care începe povestea Athénée Palace

Anul 1912 reprezintă momentul decisiv în istoria acestui teren. Atunci au început lucrările pentru construirea noului hotel Athénée Palace, proiectat de arhitectul francez Théophile Bradeau. Clădirea urma să fie una dintre cele mai importante construcții hoteliere din Bucureștiul începutului de secol XX.

Hotelul a fost inaugurat în 1914 și avea 149 de camere și zece apartamente, amenajate inițial într-un stil inspirat de epoca Ludovic al XIV-lea. Prin dimensiune, dotări și concepție, Athénée Palace era destinat unei clientele internaționale și oferea Bucureștiului un hotel comparabil cu marile stabilimente europene.

Proiectul a avut și o importanță arhitecturală deosebită. Athénée Palace este considerat prima construcție de mari proporții din București realizată cu schelet din beton armat. Apariția acestei tehnologii reprezenta un pas important pentru arhitectura Capitalei și demonstra că orașul intra într-o etapă modernă a dezvoltării sale.

Pe locul fostului han se ridica, așadar, o clădire care anunța o nouă epocă. Dacă Ivanciu Gherasi își întâmpina negustorii cu prăvălii, camere și grajduri, noul hotel avea să primească diplomați, oameni politici, artiști, jurnaliști și călători veniți din marile capitale europene.

Duiliu Marcu și transformarea hotelului în stil Art Deco

O nouă etapă importantă a istoriei Athénée Palace a început în 1937, când arhitectul Duiliu Marcu a remodelat clădirea atât la exterior, cât și în interior. Intervenția sa a schimbat radical imaginea hotelului și i-a conferit expresia Art Deco pentru care avea să devină ulterior cunoscut.

Transformarea nu a fost doar una estetică. Hotelul trebuia să răspundă noilor standarde ale epocii interbelice, perioadă în care Bucureștiul se afla într-un proces intens de modernizare. Athénée Palace devenise deja un punct important al vieții mondene și diplomatice a Capitalei, iar noua arhitectură îi consolida statutul.

În perioada interbelică, hotelul a ajuns să fie asociat cu o lume cosmopolită, în care diplomații, jurnaliștii străini și personalitățile politice se întâlneau în spațiile sale. Tocmai acest caracter internațional a contribuit ulterior la apariția numeroaselor povești despre agenți secreți, intrigi și jocuri politice.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, poziția sa centrală și importanța strategică a Bucureștiului au făcut din Athénée Palace un loc în care se întâlneau reprezentanți ai unor state și tabere politice diferite. Hotelul a intrat astfel definitiv în mitologia Bucureștiului interbelic și a anilor de război.

Bombardamentele din 1944 și reconstrucția hotelului

Athénée Palace nu a fost ferit de distrugerile provocate de război. În august 1944, clădirea a fost afectată de bombardamente, iar după încheierea luptelor a fost necesară refacerea sa.

Restaurarea s-a realizat în 1945, după indicațiile arhitectului Duiliu Marcu, care fusese responsabil și de transformarea din 1937. Refacerea hotelului a permis păstrarea continuității sale arhitecturale și funcționale într-o perioadă în care Bucureștiul trecea prin schimbări politice și sociale radicale.

În deceniile următoare, hotelul a continuat să fie unul dintre reperele importante ale Căii Victoriei. În anii 1964-1966, complexul a fost extins prin adăugarea unei noi aripi de-a lungul Căii Victoriei. Astfel, clădirea a căpătat dimensiuni și mai mari și a fost adaptată nevoilor unei perioade în care Bucureștiul se transforma din nou.

De la Athénée Palace la InterContinental Athénée Palace

Istoria hotelului nu s-a încheiat odată cu perioada interbelică. Athénée Palace a traversat regimul comunist, schimbările sociale și politice de după 1989 și transformările accelerate ale Bucureștiului contemporan.

Revoluția din decembrie 1989 a reprezentat un alt moment istoric important pentru clădire și pentru zona din jurul său. Poziționarea pe Calea Victoriei, în apropierea unor instituții importante, a făcut ca hotelul să rămână conectat la evenimentele majore ale Capitalei.

Ulterior, Athénée Palace a trecut prin mai multe etape de renovare și modernizare. În 2023, hotelul a intrat sub marca InterContinental, devenind InterContinental Athénée Palace Bucharest. Noua etapă a continuat tradiția hotelului de lux și a readus numele său într-o rețea hotelieră internațională prestigioasă.

Privind însă înapoi, povestea locului este mult mai veche decât hotelul. Înaintea clădirii cu fațadă elegantă și saloane luxoase a existat hanul negustorului Ivanciu Gherasi, un spațiu al Bucureștiului comercial și tradițional.

De la hanul negustorilor la hotelul diplomaților

Transformarea terenului ocupat odinioară de Hanul Gherasi în Athénée Palace poate fi privită ca o miniatură a întregii evoluții a Bucureștiului. Într-o singură adresă se întâlnesc două lumi extrem de diferite: cea a vechilor hanuri și cea a marilor hoteluri moderne.

Hanul Ivanciu Gherasi aparținea unui oraș în care călătoria se făcea cu trăsura, negoțul era una dintre principalele activități urbane, iar cazarea era strâns legată de comerț. Athénée Palace aparține Bucureștiului modern, în care trenurile, automobilele, diplomația internațională și turismul de lux au schimbat complet ritmul vieții.

Și totuși, există o continuitate surprinzătoare. Ambele construcții au avut aceeași misiune fundamentală: să primească oameni veniți din alte locuri. Doar că, în timp, statutul acestor călători s-a schimbat. Negustorii cu căruțe și mărfuri au fost înlocuiți de diplomați, jurnaliști, oameni politici și personalități internaționale.

Astăzi, Hanul Gherasi mai există doar în documentele istorice și în memoria Bucureștiului vechi. Athénée Palace, în schimb, continuă să domine colțul dintre Calea Victoriei și strada Episcopiei. Iar faptul că pe același teren s-au succedat două dintre formele reprezentative ale ospitalității bucureștene spune, poate, mai mult decât orice alt detaliu despre transformarea Capitalei.

De la hanul negustorului Ivanciu Gherasi până la InterContinental Athénée Palace, povestea acestui loc este una despre modernizarea Bucureștiului. Grajdurile și curțile pentru căruțe au dispărut, iar în locul lor au apărut saloane elegante și camere de hotel. 

Hanul a dispărut fizic, dar a rămas ca o verigă esențială în istoria adresei. Într-un fel, Athénée Palace nu a șters complet trecutul locului, ci l-a transformat: vechea ospitalitate a Bucureștiului a continuat, într-o formă modernă, cosmopolită și spectaculoasă.

Citește și: Cum a dispărut Hanul Zlătari din București, locația preferată a bancherilor și zarafilor bogați, demolat după 113 ani pentru lărgirea Căii Victoriei