Bucureștiul rămâne, în 2025, cel mai vulnerabil oraș din Europa în fața unui cutremur major, iar nivelul de pregătire al populației și al instituțiilor este încă departe de standardul necesar. La 85 de ani de la seismul devastator din 1940, Capitala nu dispune de un plan operațional coerent pentru primele 72 de ore după un cutremur, interval considerat esențial pentru salvarea de vieți și pentru reducerea efectelor unui dezastru major.

Un studiu realizat de Fundația Comunitară București, în cadrul programului Bucureștiul Pregătit, arată că 3 din 5 locuitori ai Capitalei se tem cel mai mult de un cutremur, iar 4 din 5 cred că orașul nu este pregătit deloc. Doar 15% dintre respondenți afirmă că au un plan de acțiune personal sau familial pentru o astfel de situație.

Aceste date vin în contextul în care specialiștii avertizează de ani de zile că Bucureștiul are cel mai mare risc seismic din UE, pe fondul clădirilor vechi, infrastructurii fragile și populației nepregătite.

Simulări reale: Bucureștenii reacționează instinctiv, dar greșit

Pentru a evalua concret nivelul de pregătire, Fundația Comunitară București a organizat în luna noiembrie o serie de simulări de cutremur în școli, centre sociale, clădiri de birouri și comunități de cartier. 100 de persoane au fost implicate în exerciții care au recreat primele 72 de ore după un seism major, cu scenarii care au inclus lipsa curentului, absența semnalului GSM, întreruperea apei și imposibilitatea de a primi sprijin imediat de la autorități.

Unele dintre situațiile testate au evidențiat vulnerabilități critice:

• La Centrul Steluțelor – Asociația M.A.M.E., ușile s-au blocat, iar terapeuții și copiii au fost nevoiți să improvizeze soluții de evacuare.
• La Europe House, angajații au descoperit cum persoane străine ajung să colaboreze rapid în lipsa informațiilor și a coordonării.
• La Școala Gimnazială nr. 188, elevii de clasa a VI-a au simulat scene cu mobilier prăbușit, ferestre sparte și momente de panică.
• În cartiere, au fost recreați pași de intervenție în situații limită: persoane rănite, scări prăbușite, miros de gaz, frig și absența oricărei comunicări oficiale.

Concluzia generală: majoritatea oamenilor reacționează instinctiv, nu corect. Mulți aleargă spre scări, se adăpostesc lângă geamuri sau încearcă să părăsească imediat clădirea – gesturi extrem de periculoase în timpul unui cutremur.

Lipsa pregătirii practice se reflectă și în percepții:

• 91% consideră că DSU este instituția principal responsabilă,
• 53% indică Primăria și autoritățile locale,
• doar 45% se simt responsabili personal, deși realitatea arată că, în primele ore după un seism major, oamenii vor fi nevoiți să se descurce singuri.

Primele 72 de ore: unde apar cele mai mari probleme

Simulările au evidențiat dificultăți generalizate:

• absența unui plan familial (unde ne întâlnim, cum comunicăm)
• lipsa unui rucsac de urgență
• necunoașterea regulilor de adăpostire
• necunoașterea primului ajutor
• imposibilitatea de a decide cine primește ajutor în primul rând
• lipsa unui mod organizat de a strânge informații din cartier

Totuși, în toate exercițiile au apărut spontam lideri comunitari, s-au format echipe improvizate, oamenii au demonstrat solidaritate, empatie și capacitate de adaptare – resurse esențiale pentru supraviețuire într-un scenariu real.

Autorități și ONG-uri, împreună la aceeași masă: un început de strategie pentru București

Pe 19 noiembrie 2025, Fundația Comunitară București a reunit peste 30 de reprezentanți ai instituțiilor-cheie și ai ONG-urilor active în domeniu, pentru a analiza vulnerabilitățile și pentru a stabili un plan realist de pregătire pentru populație.

La întâlnire au participat:

• Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU)
• Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU)
• Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS)
• ADIZMB, DGASMB
• ONG-uri precum Carusel, Asociația M.A.M.E. și altele.

Au fost stabilite direcții de lucru clare:

• intensificarea cursurilor și simulărilor pentru populație
• crearea unui flux eficient de comunicare interinstituțională
• consolidarea cadrului legislativ pentru intervenții și sprijin internațional
• standardizarea informațiilor publice despre cutremur
• dezvoltarea unui plan pentru primele 72 de ore, accesibil fiecărui bucureștean

„Pregătirea integrată este singura noastră șansă în fața unui cutremur major”, a declarat Alina Kasprovschi, director executiv al Fundației Comunitare București, anunțând și organizarea a două întâlniri de lucru pe an.

„Pregătirea începe cu tine”: campanie pentru bucureșteni

Pe parcursul lunii noiembrie, fundația derulează o campanie amplă de informare, cu:

• ghiduri și afișe în metrou și mijloacele STB
• simulări de cutremur reale
• demonstrații live de pregătire
• un punct interactiv de informare în ParkLake Shopping Center, între 22-23 noiembrie 2025

Locuitorii pot învăța:

• ce obiecte conține un rucsac de urgență
• cum se alcătuiește planul familiei
• ce facem în primele secunde ale unui seism
• cum reacționăm după cutremur
• care sunt regulile de bază de prim ajutor

Bucureștiul Pregătit – 7 ani de programe pentru un oraș mai sigur

Programul Bucureștiul Pregătit a devenit una dintre cele mai importante inițiative independente pentru reducerea riscului seismic:

• 27.000 de elevi și profesori instruiți
• 3.200 de persoane instruite în prim ajutor
• 17 câini de căutare-salvare pregătiți
• peste 2 milioane de oameni informați prin campanii
• 2 milioane de lei finanțări acordate ONG-urilor
• 18 proiecte implementate
• mii de ore de simulări și pregătire comunitară

Bucureștiul are nevoie de un plan comun, nu doar de avertismente

Simulările, studiile și întâlnirile interinstituționale arată același lucru: Bucureștiul este vulnerabil, iar pregătirea populației este esențială.

Fără un plan asumat de toți actorii – autorități, cetățeni, ONG-uri și comunități – Capitala riscă să fie copleșită de efectele unui cutremur major. Dar cu pregătire practică, informare corectă și colaborare reală, primele 72 de ore pot face diferența între haos și organizare, între dezastru și recuperare.