Dacă vizitezi Bucureștiul, e musai să nu retezi celebrul Muzeu Antipa. De fapt, dacă vei ruga orice Bucureștean să îți enumere câteva muzee din capitală, cu siguranță Muzeul Antipa va fi pe numele tuturor. Și nu degeaba! Denumit oficial Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, acesta reprezintă una dintre cele mai prestigioase instituții muzeale din România și din Europa de Est, în prezent adăpostind peste 2 milioane de exponate.

Fondat în urmă cu 2 veacuri, în 1834, muzeul este faimos pentru colecțiile sale extinse care explorează biodiversitatea, geologia și paleontologia. 

Muzeul Grigore Antipa - Istoric

Muzeul Grigore Antipa a fost înființat de Mihalache Ghica, fratele domnitorului Alexandru Ghica, sub denumirea de „Muzeul de Istorie Naturală și Antichități”. Deși inițial era considerat un cabinet de istorie naturală, fratele domnitorului Alexandru Ghica a donat colecții importante, incluzând monede grecești, romane și bizantine dar și colecții de minerale, fosile, moluște, pești, păsări și mamifere și chiar opere de artă.

Astfel, statutul de cabinet de istorie naturală s-a risipit odată ce exponatele au devenit din ce în ce mai variate. Muzeul a căpătat cu timpul un caracter de instituție mixtă ce adăpostea antichități, tablouri vechi și curiozități naturale.

În 1864, sub conducerea profesorului Grigore Cobălcescu, muzeul și-a concentrat atenția pe colecțiile de istorie naturală. O schimbare majoră a avut loc în 1893, odată cu numirea lui Grigore Antipa ca director. 

Antipa a ajuns la conducerea muzeului când acesta se afla într-o stare avansată de degradare, cauzată de un incendiu violent din anul 1884, în cadrul căruia au fost pierdute aproape toate exponatele găzduite aici. Totuși, au supraviețuit circa 2.030 de piese zoologice ce au fost mutate în cele din urmă într-o clădire închiriată pe strada Polonă. 

Grigore Antipa a transmis în 1903 o solicitare primului-ministru Dimitrie Sturdza, subliniind necesitatea amenajării unei clădiri destinate funcționării Muzeul Național de Istorie Naturală. Principalul motiv pentru acest lucru îl reprezenta lipsa de spațiu, fapt care dusese de altfel la mutarea unei părți dintre colecții în locuri diferite sau depozitarea acestora în cutii.

Grigore Antipa a introdus cu acel prilej o premieră mondială: dioramele din muzeu -  vitrine tridimensionale, în care speciile erau prezentate pe categorii de habitate, în posturi naturale şi proiectate pe un fundal pictat. Succesul acestora a fost imens, dioramele fiind ulterior introduse în mai multe muzee de acest gen, atât din Europa cât și de peste ocean.

Actualul sediu a fost realizat în perioada 1904-1906, muzeul fiind organizat în data de 24 mai 1908, abia după ce toate colecțiile și exponatele au fost aduse aici în siguranță. La ceremonia de inaugurare au participat atât regele Carol I, și mare parte din familia regală, cât și primarul Capitalei Vintilă Brătianu, Ion Kalinderu (administratorul Domeniului Coroanei), președintele Academiei Române, Anghel Saligny, dar și prim-ministrul Dimitrie Sturdza, președintele Consiliului de Miniștri I.C Brătianu și miniștrii Spiru Haret și Anton Carp.

 În 1933, Regele Carol al II-lea — a decis ca muzeul să poarte numele organizatorului său, Grigore Antipa, pentru a onora activitatea și viața celui pentru care acest muzeu a reprezentat cămin, loc de studiu și de odihnă, dar și arie de manifestare profesională. 

Un pas important în evoluția muzeuluia fost în perioada 2009-2011, când muzeul a trecut printr-o renovare majoră, care a inclus modernizarea expozițiilor și introducerea de tehnologii interactive. Noile facilități și dioramele actualizate au fost create pentru a îmbunătăți experiența vizitatorilor și pentru a atrage noi generații de iubitori ai naturii.

Muzeul Grigore Antipa - Colecții și expoziții

Muzeul adăpostește peste două milioane de exemplare de plante, animale, fosile și minerale, organizate în diverse expoziții temporare și permanente, realizate pe trei niveluri: subsolul – biodiversitatea României, cu cele cinci bioregiuni (alpină, continentală, panonică, stepică și pontică), parterul – fauna mondială organizată biogeografic, iar la etaj o colecție de roci și minerale, o sală a insectelor și una pentru scheletele de morsă, focă, narval dar și balenă cu cocoașă. Mai mult, la etaj se află și impresionanta zonă a astronomiei, zona ce reproduce un sit arheologic sau biroul unde Grigore Antipa lucra.

1. Biodiversitatea României: Această secțiune ilustrează fauna și flora României, prezentând habitate variate de la Delta Dunării până la Munții Carpați. Dioramele care recreează ecosisteme naturale și specii emblematice precum ursul brun, lupul și râsul sunt deosebit de impresionante.
2. Colecția de anatomie comparată - Colecţia de Anatomie comparată include 1724 piese reprezentând schelete, preparate umede - organe şi sisteme, embrioni, dezvoltarea la diverse specii de vertebrate şi nevertebrate păstrate în formol sau alcool, precum și diverse mulaje.
3. Colecția de mineralogie și geologie: Cuprinzând o varietate largă de minerale și roci, această colecție oferă o perspectivă asupra diversității geologice a României și a altor regiuni ale lumii.
4. Colecția paleontologie: Expoziția de paleontologie prezintă fosile din diferite perioade geologice, inclusiv dinozauri și mamifere preistorice. Un exponat remarcabil este scheletul complet al unui Deinotherium gigantissimum, un mamifer preistoric ce a trăit acum circa 10 milioane de ani.
5. Colecția de antomologie: Aici este expusă o gamă diversificată de insecte din întreaga lume, oferind o privire detaliată asupra acestui grup variat de organisme.
6. Secțiunea de antropologie: Această parte a muzeului explorează evoluția umană, prezentând fosile umane, artefacte și reconstrucții ale hominidelor preistorice.
7. Colecția de vertebrate - Vertebratele - pești, amfibieni, reptile, păsări și mamifere -  numără 46.500 de exemplare, fiind păstrate sub diverse forme: de la naturalizate până la balguri, piei, pielicele, preparate umede, ouă, cuiburi.

Activități educaționale și de cercetare

Muzeul „Grigore Antipa” este și un centru activ de cercetare și educație. Oferă numeroase programe educaționale pentru copii și adulți, inclusiv ateliere, conferințe și tururi ghidate. De asemenea, colaborează cu diverse instituții academice și de cercetare pentru a promova studiul și conservarea biodiversității.

Muzeul Grigore Antipa - Info turiști 

Muzeul se află în zona de centru-nord a Bucureștiului, pe Sos. Kiseleff nr. 1 și se poate ajunge în mai multe moduri: fie pe jos, dacă ați ieșit la o plimbare în centrul Bucureștiului, fie cu metroul, coborând la stația Piața Victoriei de pe magistralele M2 și M3, cu autobuzele 182, 300, 783 sau 784, sau cu tramvaiele liniilor 20, 24, 34 sau 46.

În prezent, poate fi vizitat fără programare, în afară de grupuri, care trebuie să anunțe acest lucru cu câteva zile în avans.

 Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” este o instituție culturală și științifică de referință în România. Cu o istorie bogată și colecții impresionante, muzeul continuă să fie un loc esențial pentru educație și cercetare în domeniul istoriei naturale. Vizitatorii de toate vârstele sunt invitați să exploreze minunile naturii și să învețe despre biodiversitatea fascinantă a planetei noastre.

Recomandăm și Plimbare de weekend? Top 10 atracții turistice, la mai puțin de o oră de București – Partea I