Muzeul Victor Babeș din București, construit de fiul marelui bacteriolog din dragoste pentru munca ilustrului său tată
By Andreea Bisinicu
- Articole
În partea de nord a Bucureștiului, într-un cartier liniștit, cu străzi umbrite de copaci și case construite în stilul eclectic al perioadei interbelice, se află o clădire care adăpostește una dintre cele mai valoroase colecții memoriale dedicate unui savant român. Este vorba despre Muzeul „Victor Babeș”, situat pe strada Andrei Mureșanu, în Sectorul 1 al Capitalei, în apropierea cartierelor rezidențiale dezvoltate în primele decenii ale secolului al XX-lea.
De la locuință privată la muzeu memorial
Muzeul nu este doar un spațiu expozițional, ci o mărturie a dragostei și respectului profund pe care Mircea Babeș l-a purtat tatălui său, marele medic și savant Victor Babeș (1854–1926). Imobilul a fost construit în anii 1928–1929 chiar de către fiul acestuia, cu intenția inițială de a servi drept locuință privată.
Totuși, în timp, casa a devenit un sanctuar al memoriei ilustrului medic, un loc unde obiectele personale, manuscrisele și lucrările științifice ale savantului au fost adunate și expuse cu grijă.
Muzeul a fost reintrodus în circuitul turistic în noiembrie 2018, odată cu inaugurarea noii expoziții permanente intitulată „Victor Babeș (1854–1926). Principii, valori, moșteniri”. Această expoziție modernizată oferă publicului ocazia de a descoperi nu doar opera științifică a savantului, ci și dimensiunea sa umană, etică și civică.
Clădirea de pe strada Andrei Mureșanu a fost ridicată într-un stil eclectic specific anilor ’20, caracterizat prin îmbinarea armonioasă a elementelor decorative și a volumetriilor echilibrate. Inițial, imobilul a fost gândit ca o casă de familie, într-o zonă retrasă și selectă a Capitalei. Însă Mircea Babeș, profund atașat de moștenirea intelectuală a tatălui său, a decis să transforme parterul locuinței într-un spațiu dedicat exclusiv memoriei acestuia.
În 1956, Mircea Babeș a donat parterul casei statului român, pentru a fi amenajat ca muzeu memorial. Nu s-a limitat doar la acest gest simbolic, ci a fost implicat activ în organizarea și conducerea instituției, pe care a administrat-o personal până la moartea sa, în 1968. El a adunat obiectele rămase în apartamentul pe care Victor Babeș îl folosise la Institutul Național de Patologie, le-a inventariat și le-a expus cu grijă, creând un ansamblu coerent și valoros.
În iulie 1986, Sofia Babeș, soția lui Mircea Babeș, a decis prin testament să lase Primăriei Capitalei și etajul casei. Astfel, întregul imobil a fost integrat în circuitul muzeal, extinzându-se spațiul dedicat prezentării operei și vieții savantului.
Opera științifică a unui pionier al microbiologiei
Colecția muzeului este dominată de lucrările științifice ale lui Victor Babeș, una dintre figurile fundamentale ale microbiologiei moderne. Printre exponate se regăsesc exemplare din primele ediții ale unor volume care au avut un impact major în comunitatea medicală internațională.
Lucrarea „Les bactéries et leur rôle dans l’étiologie, l’anatomie et l’histologie pathologiques des maladies infectieuses”, publicată în 1885, reprezintă una dintre cele mai importante contribuții ale sale la studiul bacteriilor și al bolilor infecțioase.
Alte titluri expuse includ „Études sur la pellagre”, „Recherches sur les associations bactériennes du bacilli de la tuberculose” (1888), „Despre transmiterea proprietăților imunisante prin sângele animalelor imunisante” (1895), „Raport despre turbare” (1912) și „Anatomie patologică generală” (1921).
Aceste lucrări reflectă preocuparea constantă a savantului pentru cercetarea bolilor infecțioase, pentru studiul tuberculozei, al pelagrei și al rabiei, precum și pentru dezvoltarea conceptelor moderne de imunologie. Victor Babeș a fost unul dintre primii cercetători care au pus bazele bacteriologiei în Europa de Est, contribuind decisiv la modernizarea medicinei românești și la integrarea acesteia în circuitul științific internațional.
Pe lângă cărți și manuscrise, muzeul păstrează instrumente de laborator, documente personale, corespondență și fotografii care ilustrează activitatea sa profesională și relațiile cu alți mari savanți ai vremii.
Recunoaștere internațională și distincții onorifice
Prestigiul de care Victor Babeș s-a bucurat în timpul vieții este reflectat în numeroasele ordine și decorații primite din partea mai multor state europene. Colecția muzeului include o serie impresionantă de distincții, care demonstrează recunoașterea internațională a meritelor sale.
Printre acestea se numără Ordinul Național al Meritului Civil în grad de Comandor, acordat de statul bulgar în 1891, Ordinul Sanitar Civil în grad de Comandor (Bulgaria), precum și Ordinul Coroana de Fier al Austriei. Din partea Franței, a fost decorat cu Legiunea de Onoare, atât în grad de Ofițer, cât și în grad de Comandor.
De asemenea, a primit ordine românești de mare prestigiu, precum Ordinul „Steaua României”, Ordinul „Coroana României” și distincția „Bene Merenti”. Aceste decorații nu reprezintă doar simboluri ale recunoașterii oficiale, ci și mărturii ale contribuției sale esențiale la progresul medicinei și la consolidarea prestigiului științei românești.
Prezența acestor ordine în muzeu oferă vizitatorilor o perspectivă asupra dimensiunii internaționale a activității sale și asupra impactului pe care l-a avut în lumea medicală a vremii.
Un spațiu al memoriei și al valorilor
Reintroducerea muzeului în circuitul turistic, în noiembrie 2018, a marcat un moment important pentru patrimoniul cultural bucureștean. Noua expoziție permanentă, „Victor Babeș (1854–1926). Principii, valori, moșteniri”, pune accent nu doar pe realizările științifice, ci și pe valorile morale care i-au ghidat activitatea: rigoarea, responsabilitatea, devotamentul față de pacienți și angajamentul civic.
Muzeul din strada Andrei Mureșanu, Sector 1, este astăzi un loc unde istoria medicinei prinde viață. Amplasarea sa într-un cartier rezidențial liniștit contribuie la atmosfera de reculegere și reflecție. Vizitatorii au ocazia să pătrundă într-un univers intelectual care a modelat destinul sănătății publice românești.
Prin gestul său generos, Mircea Babeș a reușit să transforme casa familiei într-un spațiu al memoriei colective. Dincolo de obiecte și documente, muzeul transmite un mesaj profund despre respectul față de cunoaștere și despre responsabilitatea de a păstra vie moștenirea marilor personalități.
Muzeul Victor Babeș rămâne astfel nu doar un loc al trecutului, ci și un reper pentru generațiile viitoare, chemate să ducă mai departe principiile și valorile unui savant care a marcat decisiv istoria medicinei.