Parcul Cișmigiu, unul dintre cele mai vechi și mai iubite spații verzi ale Bucureștiului, adăpostește o statuie cu o semnificație aparte, încărcată de emoție și istorie: „Pieta românească” sau „Glorie eroilor francezi.” Realizată de sculptorul Ion Jalea în anul 1920 și inaugurată în 1922, lucrarea nu este doar un omagiu adus sacrificiului soldaților francezi căzuți pe pământ românesc în Primul Război Mondial, ci și o dovadă de recunoștință față de sprijinul Franței într-un moment decisiv pentru România.

O operă de artă unică în peisajul bucureștean

Statuia impresionează nu doar prin dimensiunile sale sau prin frumusețea artistică, ci și prin povestea din spatele ei. Ion Jalea, autorul operei, a realizat-o cu o singură mână, după ce și-a pierdut brațul stâng la Mărășești, pe front. 

Faptul că nu a renunțat la artă, ci a creat una dintre cele mai expresive sculpturi românești ale secolului XX, transformă acest monument într-un simbol al voinței și al dăruirii absolute.

Recunoștința României față de frăția de arme cu Franța

Pentru a înțelege de ce a fost ridicat acest monument, este important să privim înapoi la contextul istoric. Franța a avut un rol determinant în modernizarea României și în consolidarea statutului său internațional. 

De la sprijinul acordat Unirii Principatelor din 1859 de către împăratul Napoleon al III-lea, până la misiunea militară condusă de generalul Henri Mathias Berthelot în timpul Marelui Război, Franța a fost un aliat de nădejde.

Între 1916 și 1919, sute de ofițeri și soldați francezi au luptat și și-au dat viața pe teritoriul românesc. Ei au contribuit decisiv la reorganizarea armatei române și la obținerea unor victorii strategice. Sacrificiul lor nu a fost uitat, iar monumentul din Cișmigiu este expresia respectului și a legăturii profunde dintre cele două națiuni.

Pe soclul de piatră, cu o înălțime de 1,67 metri, se află inscripții în română și franceză, care amintesc clar de acest sacrificiu: „Soldaților Franței căzuți pe câmpul de onoare al pământului românesc în timpul Marelui Război 1916-1919” și „Aux soldats français tombés au champ d’honneur sur le sol roumain pendant la grande guerre 1916–1919.”

Expresivitatea sculpturii și simbolistica sa

Lucrarea are o înălțime de 1,87 metri și este realizată din marmură de Carrara, un material nobil ce subliniază solemnitatea mesajului. Sculptura înfățișează o tânără fată aplecată asupra trupului neînsuflețit al unui soldat. Chipul ei emană compasiune și durere, sugerând fie imaginea Țării care își plânge eroii, fie personificarea morții care oferă soldatului un ultim gest de tandrețe.

Drapajele care acoperă silueta tinerei amintesc de portul popular românesc, iar poziția ei evocă o îmbrățișare protectoare. Contrastul dintre fragilitatea fetei și rigiditatea trupului soldatului creează o scenă dramatică și intens emoționantă, asemănătoare cu celebra „Pietà” a lui Michelangelo, dar reinterpretată în cheie românească.

Această combinație de realism și simbolism face din monument o capodoperă cu o încărcătură artistică și spirituală profundă, capabilă să emoționeze și astăzi, la un secol de la inaugurare.

Ceremonia inaugurării și recunoașterea internațională

Monumentul a fost dezvelit la 25 octombrie 1922, în cadrul unei ceremonii impresionante, la care au participat figuri marcante ale epocii. Printre acestea se numărau prim-ministrul României Ion I. C. Brătianu, mareșalul francez Ferdinand Foch, generalul Weygand și, desigur, generalul Henri Mathias Berthelot, cel care condusese misiunea militară franceză în România.

Acest moment a consacrat nu doar legătura de prietenie dintre cele două țări, ci și valoarea artistică a operei lui Ion Jalea. Ca recunoaștere, sculptorului i-a fost acordată Legiunea de Onoare în grad de Cavaler.

Anii care au urmat au adus și alte momente de omagiu. În 1968, cu prilejul vizitei generalului Charles de Gaulle la București, Ion Jalea a primit din nou distincția franceză, de această dată în grad de Ofițer.

Destinul sculptorului și forța creației sale

Viața lui Ion Jalea (1887–1983) este ea însăși o lecție de curaj și perseverență. Pierderea brațului stâng pe front ar fi putut însemna sfârșitul unei cariere artistice, însă pentru el a fost doar o provocare. A continuat să sculpteze cu o singură mână, folosind unelte adaptate și o voință extraordinară.

De-a lungul carierei sale, Jalea a reușit să creeze lucrări de o forță expresivă remarcabilă, inspirate de teme patriotice și istorice. Monumentul din Grădina Cișmigiu este doar una dintre creațiile sale emblematice, dar rămâne cea mai cunoscută pentru mesajul universal pe care îl transmite: sacrificiul eroilor și recunoștința eternă a celor rămași.

Misiunea militară franceză și rolul său decisiv

Pentru a înțelege pe deplin importanța monumentului, trebuie menționată contribuția concretă a misiunii militare franceze. Inițial formată din doar 21 de ofițeri, aceasta a crescut rapid, ajungând să includă 430 de ofițeri și peste 1.000 de soldați.

Ei au avut un rol esențial în reorganizarea armatei române, oferind instruire, logistică și strategii militare. Grație acestui sprijin, România a reușit să obțină succese importante în a doua parte a războiului, în ciuda dificultăților imense.

Fără sacrificiul și implicarea francezilor, șansele armatei române ar fi fost mult mai reduse. Tocmai de aceea, statuia din Cișmigiu nu este doar o operă de artă, ci un document vizual care amintește de solidaritatea dintre cele două popoare.

Impactul cultural și valoarea simbolică de astăzi

Astăzi, „Pieta românească” continuă să fie un punct de atracție în Parcul Cișmigiu, vizitat și admirat atât de bucureșteni, cât și de turiști. Deși nu are notorietatea altor monumente ale Capitalei, ea transmite un mesaj universal, ușor de înțeles de oricine: respectul pentru sacrificiul suprem și puterea recunoștinței.

De-a lungul timpului, statuia a fost restaurată și protejată, fiind considerată un element de patrimoniu cultural de mare valoare. Fiecare detaliu al sculpturii – de la expresiile personajelor la fluiditatea drapajelor – adaugă un strat de profunzime emoțională, transformând monumentul într-un reper de artă și memorie colectivă.

Un omagiu etern

„Pieta românească” din Grădina Cișmigiu nu este doar o statuie, ci o lecție de istorie, de solidaritate și de umanitate. Ea evocă sacrificiul eroilor francezi, dar și forța creatoare a lui Ion Jalea, un artist care și-a depășit limitele fizice pentru a lăsa României și lumii întregi o capodoperă.

Ori de câte ori trecem prin Cișmigiu și zărim această sculptură, merită să ne oprim o clipă. Este un gest de respect nu doar pentru soldații căzuți, ci și pentru artistul care, cu o singură mână, dar cu un suflet imens, a reușit să transpună în marmură durerea, recunoștința și speranța unei națiuni.

Citește și: Casa Presei Libere, construită pe locul vechiului Hipodrom Băneasa. Aici au luat naștere „Scînteia”, „Flacăra” și „România Liberă”