Din cauză că deja s-a aglomerat excesiv, în zona Gurilor din Sectorul 3 - unde  mai multe străzi poartă nume precum Gura Siriului, Gura Făgetului, Gura Putnei sau Gura Călmățui - e nevoie de cel puțin un parc nou. 

Toată lumea e de acord. 

Singura problemă este că acolo unde Consiliul Local al Sectorului 3 votează parc, se construiesc, de fapt, tot blocuri. 

Cazul documentat de Bucuresti.ro și despre care puteți citi astăzi, pe larg, l-a determinat, totuși, pe primarul Robert Negoiță să spună că … poate că în instituția pe care o conduce se mai fac și greșeli. 

Pe scurt

• Oamenii care locuiesc în zona Gurilor, în Sectorul 3, cer un parc nou de mai mulți ani.

• În iulie 2026, Consiliul Local a votat, în unanimitate, la inițiativa PSD,  începerea exproprierilor pentru amenajarea Parcului Pallady, pe un teren neconstruit de 24.000 de metri pătrați.

• Între timp, pe o parte din teren a început construcția unor blocuri. Beneficiarii: dezvoltatori cu multe proiecte la activ în zona Gurilor.

• Documentele analizate de București.ro arată că pe acele terenuri se făceau pregătiri pentru ridicarea unor blocuri încă din 2025. În paralel, începeau și demersurile publice pentru parc.

• Consilierii locali dau vina pe primărie. Motivul: instituția a mers înainte cu ambele proiecte,  fără să-i informeze corect și la timp pe consilierii locali

• Robert Negoiță a declarat pentru București.ro că lucrurile n-ar sta așa cum spun consilierii nemulțumiți și arată cu degetul spre dezvoltatori. Dar spune că urmează verificări

„Autorizația nu înseamnă că se va construi ceva”

E 16 septembrie 2026. Consiliul Local al Sectorului 3 s-a reunit în ședință.

Ajunge la dezbaterea dinaintea votului un proiect susținut de grupul USR: amenajarea unui parc nou care să se numească Victor Brauner, în vecinătatea stației de metrou Nicolae Teclu.

Ia cuvântul consilierul local Cătălin Moldoveanu (PNL), care vrea să știe și ce s-a mai întâmplat cu un proiect similar.

Mai specific, o hotărâre adoptată în urmă cu 2 luni prin care Sectorul 3 cerea Consiliului General să aprobe exproprierea unei suprafețe de 24.000 de metri pătrați, în vederea amenajării Parcului Pallady, propus de grupul PSD.

Nu s-a ajuns la expropriere. În schimb, au apărut niște autorizații de construire a unor blocuri, pe o parte din ce trebuia să fie suprafața viitorului parc.

Un răspuns la întrebarea consilierului Cătălin Moldoveanu a venit, prompt, din partea viceprimarului Sectorului 3, Adrian Cocoș.

„Autorizația de construire nu înseamnă obligativitatea construirii pe terenul respectiv, e foarte simplu”, a spus Cocoș, în timpul ședinței de consiliu local.

Întrebarea este: de ce s-ar mai chinui cineva să obțină o autorizație de construire, dacă n-ar avea de gând să o folosească?

Am urmărit firul poveștii. Iată ce am aflat.

Utilaj care intervine pe terenul viitorului Parc Pallady. Sursă foto: locuituri din zonă via GIC Pallady

Ce va fi mai întâi: parcul sau blocurile?

Primii care au nevoie și care s-ar bucura de parcul Pallady sunt oamenii care locuiesc în zonă.

Am mers acolo și m-am întâlnit - chiar lângă terenul unde ar urma să se amenajeze parcul - cu Lavinia Petrache, de la Grupul de Inițiativă Civică (GIC) Pallady. Alături de ea, Beniamin Gheorghiță, de la platforma civică București Verde – cunoscută pentru activitățile împotriva construcțiilor pe spațiul verde în Parcul IOR.

Gheorghiță zâmbește când discuția ajunge la declarația viceprimarului Cocoș.

„El este un om de treabă, m-a mai ajutat cu altele, dar de data asta nu mi-a mai răspuns”, spune Gheorghiță.

Ne-am oprit la intersecția străzilor Gura Putnei și Gura Crivățului, unde urmează să se amenajeze parcul.

Discutăm despre cum se locuiește în zonă. Când plouă, strada Gura Putnei se transformă într-o Veneție, spune activistul de mediu, din cauză că rețeaua de canalizare nu a fost extinsă.

Vorbim și ne uităm la muncitorii care își văd de treabă pe terenul unde ar trebui să se facă viitorul Parc Pallady.

Doar că muncitorii n-au venit să facă parc, ci blocuri.

10.000 de oameni la un parc. Consilierii PSD au venit cu propunerea

„Estimăm că acum s-a ajuns la cam 10.000 de oameni în blocurile din zonă”, spune Beniamin Gheorghiță.

Există un singur parc în zonă, Parcul Teilor, într-un vârf de deal.

Dar pentru a ajunge la el, din zona Drumului Gura Crivățului, ar trebui să mergi cam 20 de minute pe jos, în direcția opusă stației de metrou.

GIC Pallady încearcă, încă din 2024, să convingă autoritățile locale să transforme în parc o parte din terenul neconstruit dintre Drumul Gura Crivățului și perimetrul fabricii de sticlă BA Glass.

N-ar trebui să fie foarte dificil, pentru că există o bucată de teren delimitată în Planul Urbanistic General al Capitalei (PUG) ca zonă de tip V1a – adică teren cu destinație strictă de spațiu verde.

Încadrarea pe PUG a spațiului propus pentru parc. Cu roșu este delimitată zona aproximativă a parcului. Sursă: Captură ecran bucpug.ro, modificată de bucurești.ro

O petiție pentru amenajarea unui parc în zonă, lansată de GIC Pallady, în septembrie 2024, a strâns peste 3.000 de semnături.

Mare a fost surpriza membrilor GIC Pallady când, în iulie 2026, a venit în sfârșit un grup politic cu o propunere. Mai exact, grupul consilierilor locali PSD i-au invitat la o discuție despre un viitor parc.

Oamenii politici le-au propus cetățenilor, în cadrul întâlnirii, un parc chiar mai mare, care să ocupe întreaga suprafață a terenului neconstruit – chiar dacă părți din acesta, conform PUG-ului Capitalei, intrau în categorii de zone mixte rezidențiale.

Sau poate că nu e chiar atât de surprinzător. Unul dintre consilierii PSD, Valentin Voicu, locuiește în zonă.

Și poate înțelege deci și din proprie experiență cât e de mare nevoia unui parc mare, în zonă.

Beniamin Gheorghiță îmi spune că Valentin Voicu ar fi transmis grupului de inițiativă că avea ideea proiectului „de vreo doi ani” înainte ca acesta să devină public.  Dar că ideea „a fost ținută la sertar”.

Contactat de București.ro, Valentin Voicu susține, în schimb, că ar fi început în 2025 să facă demersuri pentru un parc în zona Gurilor. Deci în urmă cu un an, nu cu doi. Inițial, proiectul ar fi prevăzut doar construirea pe zona de V1a.

„Am mers pe varianta proiectului mai mare, în cele din urmă.

Am vrut să facem un parc cât mai mare pentru comunitate, mai ales că pe partea asta dinspre Pallady, nu există un parc mare. Există Parcul Teilor, dar distanța până la el este destul de mare”, a spus consilierul local pentru București.ro.

Prima expropriere, primele probleme

Și proiectul Parcului Pallady părea, inițial, că decurge fără probleme.

În februarie 2026, consilierii locali i-au aprobat finanțarea.

Între iunie și iulie, s-a organizat o consultare publică a asociațiilor de locatari din zonă privind construirea parcului și a altor obiective - precum modernizarea și lărgirea Drumului Gura Crivățului. Din 2.057 de oameni din zonă, 2.050 au votat pentru proiect.

Pe 15 iulie, Consiliul Local al Sectorului 3 a dat votul pentru demararea procedurilor de expropriere. Sau, mai precis, cererea către Consiliul General de a aproba și efectua aceste exproprieri, pentru că primăria de sector nu poate efectua pe cont propriu exproprieri, ci doar le poate finanța.

„Eu știam din experiența de la alte sectoare că exproprierea poate dura destul de mult. Ei (n.r. – consilierii PSD care au inițiat proiectul) ne-au zis că pot să o rezolve în doi ani”, spune Beniamin Gheorghiță.

Era o previziune mai mult decât optimistă, în condițiile în care Sectorul 3 nu are experiență cu exproprierile, a explicat pentru Bucuresti.ro consilierul local Eugen Matei (USR).

„Și discuțiile noastre la comisie (una dintre comisiile de specialitate pentru pregătirea ședinței de consiliu local, în care s-a discutat proiectul parcului - n. red) au fost de tipul «Cât e orizontul de timp pe care îl estimați?».

Și nu știe nimeni, pentru că, efectiv, exproprieri la sectorul 3 nu s-au ținut. E prima procedură de expropriere.

Nu știu de ce, probabil s-a considerat prea complicat și s-a mers pe varianta «facem o societate, cumpărăm pe ea și vedem pe urmă ce om face»”, a explicat Eugen Matei.

Între timp, situația s-a complicat.

În loc de parc, natură moartă și trâmbe de fum

Cu aproape o săptămână înainte ca problemele Parcului Pallady să ajungă în atenția Consiliului Local - adică încă de vineri, 11 septembrie - locuitorii din zona Gurilor au observat că pe teren au apărut muncitori.

Au dat la o parte bordurile din fața unei zone împrejmuite a terenului.

Nu păreau să fie angajații primăriei. Și nu auzise nimeni că gata, începe lucrul la viitorul parc.

„Ne-au anunțat vecinii că au venit muncitori în zonă. Au întrebat (vecinii - n.red.) ce se întâmplă. Și muncitorii le-au spus că se construiește un bloc”, povestesc membrii GIC Pallady.

Apoi, marți, au apărut și utilaje care scoteau trâmbe de fum. Și care au început să decoperteze vegetația de pe o bucată destul de întinsă de teren.

Utilaj care intervine pe terenul propus pentru Parcul Pallady. Sursă: captură Facebook GIC Pallady

„Au ras inclusiv puieții care creșteau acolo și au intervenit în zona care, în PUG, este V1a. Deci spațiu verde”, explică Gheorghiță.

Abia miercuri - când la Hala Laminor consilierii locali s-au reunit în ședință - au pus muncitorii și primul panou pentru lucrări. Panoul anunța, negru pe alb, că acolo se construiesc două blocuri.

Peste 2 zile, adică vineri, a mai apărut un panou. Pentru încă două blocuri.

Până am ajuns acolo, suprafața curățată de vegetație era vastă. N-am stat cu rigla, dar la o evaluare vizuală rapidă, e greu de crezut că nu se intrase și pe zona notată în PUG cu V1a, adică pe spațiul verde.

Spre intrarea pe teren dinspre Drumul Gura Putnei, era delimitată, cu alb, o zonă paralelipipedică.

Muncitorii erau destul de ocupați. Asfaltau o fâșie de acces în zona în care au fost date la o parte bordurile.

„Am sunat și am făcut plângeri la Poliția Locală a Municipiului București, la Poliția de sector, la Garda de Mediu … Poliția locală a venit doar după ce au plecat muncitorii, au zis că au făcut o constatare. Garda de Mediu a zis că nu preia apeluri telefonice, ci doar sesizări în scris”, a explicat Gheorghiță.

De atunci, locuitorii din zonă au făcut poze din care reiese că, foarte probabil, se construiește și pe zona trecută în PUG drept V1a.

Consilierul local Valentin Voicu (PSD) spune că a aflat despre posibile autorizații de construire pe terenul unde își dorea parc abia atunci când s-a cerut emiterea unui aviz de racordare a noilor construcții la electricitate.

„Se fac, în curând, 30 de zile de când am solicitat răspunsuri referitor la avizul pe partea electrică și am spus să se stopeze, să se stopeze orice fel de emitere a autorizațiilor pe acele terenuri.

Dar în acest moment nu am primit niciun fel de răspuns”, spune consilierul PSD.

Pe ce baze se construiește?

Le-am cerut muncitorilor să ne ducă la șeful de șantier. N-au vrut să indice unul.

Le-am cerut detalii despre construcția la care lucrau. Ne-au indicat panourile de lucrări.

Au acceptat să vorbească despre controversa mai largă provocată de lucrări, sub condiția anonimatului.

„Consilierii care au propus parcul nici nu au mers la Urbanism, acolo, ca să întrebe dacă sunt certificate depuse (adică documente prin care constructorul încerca să afle dacă poate face blocurile - n.red.).  Uitați de când sunt autorizațiile depuse!” îmi spune un bărbat mai în vârstă de pe șantier.

Nu mai vorbim de urbanism (adică de cererea și emiterea de certificate - n. red.). Că urbanismul a fost cu un an în urmă!

Oricum, a fost înainte cu mult de (n. red. – ședința de) consiliu.

Un proiect nu-ți interzice dreptul de a construi. S-au dus la Capitală, să vedem dacă trece și acolo de consiliu” (adică dacă primește vot favorabil în Consiliul General al Municipiului București, care trebuie să aprobe procedura de expropriere propriu-zisă -n.red.)”, spune bărbatul.

Autorizația de construire pentru beneficiarul Pro Alex Construct SRL. Sursă foto: Facebook/GIC Pallady

Cine construiește peste viitorul parc?

Primul panou apărut în zonă anunța construirea a două imobile de locuințe colective cu parter și 4 etaje. Menționează ca beneficiar firma Pro Alex Construct SRL.

Autorizațiile de construire, nr. 807 și 808, au fost emise, conform site-ului Primăriei Sectorului 3, pe 17 iunie 2026.

Adică mai devreme cu aproape o lună față de ședința în care Consiliul Local al Sectorului 3 a început lunga procedură de expropriere.

Cum s-a putut aproba proiectul fără să se știe despre autorizațiile de construire deja emise? Primăria Sectorului 3 publică o listă cu numerele autorizațiilor de construire, fără suficiente detalii - la multe dintre ele, de exemplu, fără adresa lucrării.

Pe al doilea panou de lucrări, apărut vineri, 18 septembrie - și care anunță încă două locuințe colective - nu se mai specifică regimul de înălțime al clădirilor, ci doar că acestea sunt „colective”. Beneficiar este trecut firma Edan One Residence SRL.

Autorizațiile de construire -  cu numerele 913 și 914/2026 - au fost emise pe 11 august 2026 – la aproape o lună după ședința în care Consiliul Local al Sectorului 3 a votat proiectul parcului și demararea primei etape procedurale pentru a-l începe.

Omul mai în vârstă - cel care mai devreme spunea că au votat consilierii locali fără să se intereseze - se referă la dezvoltator folosind cuvântul „noi”.

„Noi am dat bani pe teren, nu l-am cumpărat degeaba. Acum un an și ceva, doi ani, (n.red- a fost cumpărat terenul) nu s-a făcut totul peste noapte. Pentru asta a fost luat terenul, în scopul construirii”, spune bărbatul mai în vârstă.

„Probabil că n-au verificat bine consilierii actele de cadastru”, intervine un alt bărbat de pe șantier.

Bucuresti.ro a verificat extrasele de carte funciară ale terenurilor propuse pentru expropriere.

Din cele 14 terenuri care compun suprafața de 24.000 de metri pătrați a parcului propus, firmele care figurează ca beneficiare ale construcției au patru loturi învecinate - fiecare câte două -  care însumează 4.800 de metri pătrați.

Aceste loturi au fost înființate prin dezmembrarea unui teren mai mare, în august 2025.

Ulterior, prin acte notariale semnate în aceeași zi, pe 26 noiembrie 2025, cele două firme au dobândit prin convenție loturile actuale, care au fost și intabulate ziua următoare.

Cu alte cuvinte, firmele se pregăteau, într-adevăr, să construiască acolo. Cu mult înainte să înceapă consilierii locali proiectul de parc, dar în perioada în care ideea construirii unui parc pe acel teren era deja discutată public.

Autorizația de construire pentru beneficiarul Edan One Residence. Sursă foto: Facebook/GIC Pallady

Potrivit termene.ro, firma Pro Alex SRL e deținută de Petrică Lupașcu.

Iar Edan One SRL este a lui Niculae Tănase.

Ambii, dar și mai mulți apropiați ai acestora, au dezvoltat în zonă mai multe proiecte imobiliare.

Spre exemplu, Bucuresti.ro a identificat deja cel puțin 20 de blocuri ridicate prin firme asociate acestora în zona Gurilor, sub egida Sofia Residence Homes, Armand Residence, Athena Residence, Efy Residence sau Alex Edilitar Construct.

Contactată telefonic de București.ro pe un număr asociat firmei Pro Alex Construct, o doamnă care s-a recomandat drept „o simplă angajată a firmei”, ne-a spus că, din punctul de vedere personal al dânsei, „nu există probleme cu lucrarea” de pe Drumul Gura Crivățului și că „s-au obținut toate autorizațiile necesare în prealabil”. Nu a dorit să comenteze subiectul mai departe.

Firma Edan One Residence nu a putut fi contactată până la momentul publicării acestui material.

Cine e de vină că facem blocuri în loc de parc?

„Este dreptul fiecărui proprietar să înceapă o lucrare. Dar aici mai ține și de bunul simț, având în vedere că noi, în calitate de consilieri locali, dar și comunitatea, am declarat că ne dorim un parc. Din păcate, până la o decizie de expropriere, el (n. red. - proprietarul terenului) poate să facă orice”, spune consilierul local Valentin Voicu, acum la curent cu situația.

Voicu adaugă că a cerut explicații de la direcțiile de specialitate din cadrul Primăriei Sectorului 3, care au aprobat atât proiectul, cât și autorizațiile de construire.

Dar încă nu le-a primit.

Autorizațiile de construire pentru Pro Alex Construct SRL au fost semnate, pe 15 iunie, de arhitectul-șef al sectorului, Ștefan Dumitrașcu.

Același arhitect-șef a semnat, pe 30 iunie, și raportul de specialitate, în care aproba proiectul Parcului Pallady, fără a menționa certificatele de urbanism sau autorizațiile de construire emise pe terenurile acestora.

Apoi s-a adoptat proiectul Parcului Pallady, fără a menționa certificatele de urbanism sau autorizațiile de construire emise pe terenurile acestora.

Iar pe 11 august, tot arhitectul-șef a semnat și autorizațiile de construire cerute de Edan One Residence.

București.ro l-a contactat pe arhitectul-șef al Sectorului 3 pentru a obține un punct de vedere, dar acesta din urmă a cerut o discuție la o dată ulterioară.

Consilierul local USR Eugen Matei critică aparatul de specialitate al primăriei care, îmi povestește, a îngreunat și alte proiecte pe care USR-ul le-a propus în zonă.

„Autoritatea legislativă cu cea executivă colaborează … și nu prea.

În mod normal, când dai avizul respectiv, verifici și spui, «Aici avem aceste sarcini!».

Și înainte să votăm, se putea face o redimensionare, renunțăm la parcelele respective și ne axam pe celelalte.

E un fel de stat în stat acolo, pe partea asta, (n.red. - a direcțiilor de specialitate din cadrul primăriei de sector).

Iar domnul Voicu s-a trezit acum și el în același film. A făcut demersurile acolo, a discutat cu cetățenii, ne-a prezentat și nouă proiectul, am avut discuții pe marginea lui.

Dar Urbanismul n-a venit să atragă atenția că, uite, pe cele două din nu știu câte parcele acolo, sunt deja emise certificate de urbanism și autorizații de construire. A fost pus în fața unui fapt destul de neplăcut”, a adăugat acesta.

Se mai face parcul?

E neclar.

Procedura de expropriere ar trebui să fie votată și efectuată de CGMB.

Dar costurile vor fi mai mari.

Și s-ar ajunge în situația absurdă în care clădiri noi sau parțial construite ar fi demolate.

Nu e exclus nici ca firmele de construcții să dea primăriile în judecată, într-o astfel de situație și să solicite daune.

Se poate merge și pe contestarea autorizației de construire, sau pe excluderea zonelor construite din proiect.

Dar asta va însemna prelungirea orizontului de timp în care parcul s-ar putea construi și/sau diminuarea cu aproape o cincime a suprafeței.

„E o chestiune care s-ar putea să țină de instanță.

Acum trebuie contestată autorizația de construire. Apoi trebuie începută procedura de expropriere.

Dacă autorizația rămâne valabilă, se dublează problema, pentru că oamenii deja au investit, sigur doresc să valorizeze mai mult terenul financiar decât să vând la preț de grilă notarială. E o situație care se complică pe zi ce trece.

Având toate parcelele alea la un loc, dacă intervine o problemă pe una, afectează tot proiectul in corpore. Și trebuie să reiei tot proiectul dacă vrei să faci parcul respectiv. Până nu se lămurește această parte de autorizații, o să fie foarte complicat de mers înainte cu proiectul”, spune Eugen Matei.

Valentin Voicu a zis că va susține în continuare proiectul unui parc în zonă, chiar și dacă acesta va trebui redus la o suprafață mai mică.

„Eu locuiesc în Pallady și știu situația din această zonă, și tocmai de asta înțeleg această nevoie. Susțin să se realizeze toate funcțiunile mixte pe care le-am propus.

Că, din diferite motive, Primăria nu va putea face nimic, prin aparatul de specialitate, pentru cele două sau trei loturi care sunt acolo, proiectul va continua, deoarece suprafața de V1A, așa cum este în PUG, nu este afectată”, susține consilierul local PSD.

Miercuri, pe 22 septembrie, consilieri PNL și USR din sectorul 3, city managerul Capitalei Lucian Judele și ministrul interimar Dragoș Pâslaru au ținut o conferință de presă în fața terenului pe care se construiește.

L-au acuzat pe primarul de sector Robert Negoiță că „a trecut de la distrugerea spațiilor verzi din sector la distrugerea spațiilor verzi potențiale”.

Au făcut un rezumat al situației urbanistice critice din zonă și au susținut că vor face toate demersurile posibile pentru ca proiectul să avanseze în forma originală.

„Fie aceiași angajați din direcțiile primăriei nu știu că au fost emise autorizații de construire și apoi dau raport de specialitate favorabil, fie s-au emis acele autorizații special pentru ca prețul terenului să crească.

Și asta este o chestiune la care Primăria trebuie să ne răspundă”, a declarat consilierul local PNL Cătălin Moldoveanu.

Bucăți decoperate și delimitate de pe terenul propus pentru Parcul Pallady. Sursă foto: locuitori din zonă via GIC Pallady

Negoiță: Se mai fac și greșeli

Contactat de București.ro, primarul sectorului 3, Robert Negoiță, a declarat că Parcul Pallady este, deocamdată, doar o propunere.

Întrebat despre problema Direcției de Urbanism care a semnat și autorizațiile de construire, și raportul de specialitate pozitive pentru amenajarea parcului, primarul a zis, fără să elaboreze, că ar putea fi vorba de construcții începute fără autorizație:

„(n. red. - întrebat despre direcțiile de specialitate) Nu cred că este vorba despre asta. Din ce știu, pe terenul respectiv sunt construcții fără autorizație, dacă mi-aduc bine aminte, dar trebuie să verificăm și vom verifica”, a spus Negoiță.

Întrebat despre autorizațiile de construire afișate pe panourile de informare ale construcțiilor, primarul de sector a răspuns scurt:

„Se mai fac erori. Vom verifica.”

Bloc, bloc, bloc, fără parc: rețeta pentru viitoare ghetouri

Pe drumul spre metrou, Beniamin Gheorghiță se oprește să-și ridice o comandă de mâncare.

În zona restaurantului se află și o sală de jocuri de noroc.  „N-avem parcuri sau canalizare, dar avem păcănele”, exclamă acesta ironic.

„(...) N-am nimic cu dezvoltatorii imobiliari - e normal să construiești, există o nevoie de locuințe, și pe proprietatea lor au tot dreptul să construiască. Dar trebuie, totuși, să putem trăi civilizat în zonă”, adaugă Gheorghiță.

Dar e greu să trăiești civilizat, într-o zonă în care profitul contează mai mult decât bunăstarea oamenilor.

București.ro a cerut documentele relevante de la autorități și va continua să urmărească proiectul Parcului Pallady.

Editor: Gabriel Kolbay