Sectorul 4 are 262.780 de locuitori, conform ultimului recensământ, pe o suprafață de 34 de kilometri pătrați. Pornește din zona Piața Unirii și coboară spre sud, prin Berceni, până la granița cu Ilfovul. E un sector construit pe contraste: parcuri uriașe și un buget cât al Primăriei Capitalei, extindere de metrou și o taxă pe mașină tot mai mare.

Sectorul 4 al Bucureștiului. De ce să îl iubești

Parcul Natural Văcărești

În anii '80, regimul comunist a demarat aici o lucrare hidrotehnică menită să creeze un lac de acumulare, cu expropieri și demolări, inclusiv a Mănăstirii Văcărești. Proiectul a fost abandonat neterminat, iar zona a rămas ani de zile pustie, până când natura a preluat controlul: mlaștini, stufăriș, izvoare subterane. În 2016, statul a recunoscut oficial ce se întâmplase de la sine și a declarat locul parc natural, prin Hotărâre de Guvern, primul parc natural urban din România. Are 183 de hectare, adăpostește peste 100 de specii de păsări, reptile și mamifere, iar intrarea e gratuită.

Parcul Tineretului

Cu aproape 90 de hectare, e unul dintre cele mai mari parcuri din București, după Herăstrău și Văcărești. Amenajarea a început în 1965 și s-a încheiat în 1974, după planurile arhitectului Valentin Donose, pe un teren cunoscut cândva sub numele de Valea Plângerii. În mijloc are un lac cu trei insule, iar pe o colină din capătul dinspre Șerban Vodă stă Crematoriul Cenușa, inaugurat în 1928 după planurile arhitectului Duiliu Marcu și clasat monument istoric abia din 2011. E închis activității din 2002 și rareori vizitat, ascuns după o perdea de copaci, dar silueta lui rămâne unul dintre cele mai stranii repere ale parcului.

Cimitirul Bellu

Funcționează din 1858, se întinde pe aproape 30 de hectare și rămâne unul dintre puținele locuri din București unde istoria culturală a țării stă îngropată, la propriu, pe alei numerotate. Aici sunt mormintele lui Mihai Eminescu, Nicolae Titulescu și ale zeci de scriitori, actori și oameni de stat. Accesul e liber, iar cimitirul continuă și azi să funcționeze, cu înhumări curente, nu doar ca muzeu în aer liber.

Metroul care ajunge și mai spre sud

Stația Tudor Arghezi s-a deschis în noiembrie 2023, la capătul liniei M2, prelungind rețeaua cu 1,6 kilometri spre Berceni. E doar începutul. Extinderea Magistralei M4, între Gara de Nord și Gara Progresul, are deja un contract de finanțare de aproape 17 miliarde de lei și 14 stații noi planificate, deși construcția propriu-zisă nu se termină înainte de 2033. Pentru un sector care a trăit ani de zile fără metrou aproape de casă, chiar și o promisiune cu termen atât de lung contează.

Sectorul 4 al Bucureștiului. De ce să îl urăști

Taxa auto care a crescut de la an la an

Primăria a introdus, în decembrie 2024, o „taxă specială de dezvoltare urbană" pentru șoferii înmatriculați în sector fără loc de parcare de reședință: 540 de lei pe mașină. Prezentată inițial ca o facilitate, care le permite proprietarilor să parcheze gratuit pe locurile publice, taxa a urcat la 593 de lei în 2026, o creștere de aproape 10%, motivată de inflație. Ce a pornit ca beneficiu a ajuns, practic, o taxă anuală fixă.

Un buget cât al Primăriei Capitalei, cu datorii pe măsură

Pentru 2026, Sectorul 4 și-a propus cheltuieli de peste 12 miliarde de lei, adică peste 2,2 miliarde de euro. E aproape cât bugetul general al întregii Primării a Municipiului București. În același timp, Consiliul Local pregătea dublarea unui credit bancar contractat în toamna lui 2025, ridicând datoria publică a sectorului la 200 de milioane de lei. Administrația a raportat și un excedent de aproape 10 milioane de lei rămas necheltuit din anul precedent. Bani nefolosiți într-o parte, datorie dublată în alta.

300 de milioane de euro pentru estetica stradală

Contractul actual pentru amenajarea și întreținerea domeniului public, semnat în 2022 cu firma Totul Verde S.A., expiră în octombrie 2026. Pentru continuarea serviciilor, Primăria pregătește un nou acord-cadru, iar valoarea estimată a esteticii stradale din sector a fost evaluată la aproximativ 300 de milioane de euro. E o sumă pe care puțini locuitori o pot lega direct de ce văd pe stradă.

Proiecte mari, blocate de relații politice fragile

Extinderea liniei de metrou M2 spre comuna Berceni, din Ilfov, întârzie pentru că respectiva comună nu a dat încă avizul necesar. Iar deasupra tuturor planurilor din sector plutește un conflict deschis între primarul Daniel Băluță și primarul general Ciprian Ciucu, care a acuzat public „scheme măsluite" în împărțirea banilor Bucureștiului. Cât timp marile proiecte de infrastructură depind de relații politice greu de anticipat, locuitorii sectorului pot doar să aștepte.

Rămâne, totuși, o discrepanță greu de ignorat între cele două liste. Parcurile, cimitirul, metroul care avansează încet spre sud, toate sunt lucruri concrete, pe care oricine le poate vedea și folosi. Taxele, datoriile și conflictele politice sunt la fel de concrete, doar că se văd mai ales în buzunar și în ședințele de consiliu local, nu pe stradă. Sectorul 4 nu duce lipsă de motive, în niciuna dintre direcții. 

Foto: De la Ana Zecheru / Wikipedia