Strada Sergent Nițu Vasile este astăzi una dintre arterele cunoscute din sudul Bucureștiului, traversând o zonă intens urbanizată a cartierului Berceni, legând Șoseaua Olteniței de Bulevardul Constantin Brâncoveanu. Numele ei trimite la un militar român, însă identitatea și povestea acestuia au rămas surprinzător de puțin documentate în sursele accesibile publicului. De-a lungul timpului, în materiale de istorie locală a circulat informația potrivit căreia sergentul Vasile Nițu ar fi fost un erou al Primului Război Mondial, participant la luptele de la Oituz din 1917. Povestea este spectaculoasă și a fost preluată în diverse forme, însă documentele oficiale ale administrației bucureștene indică o altă încadrare: Vasile Nițu este consemnat drept sergent și erou al celui de-Al Doilea Război Mondial. Prin urmare, istoria străzii trebuie privită cu o anumită precauție. În lipsa unei identificări militare certe care să lege numele din nomenclator de un combatant de la Oituz, episodul din 1917 nu poate fi prezentat drept fapt dovedit.

De la Drumul Tonola la strada Sergent Nițu Vasile

Înainte de a purta numele sergentului, artera din sudul Capitalei avea o cu totul altă identitate. În documentele și hărțile istorice este întâlnită sub denumiri precum Drumul Tonola sau Strada Puțul Tonola, nume legat de zona industrială și de fabrica de cărămidă asociată lui Max Tonola. Artera traversa o regiune aflată multă vreme la marginea orașului, departe de imaginea cartierului de blocuri care avea să apară după anii 1960.

Istoria locală a zonei păstrează inclusiv referințe la proprietăți importante aflate în apropierea vechiului drum. Una dintre acestea era proprietatea lui Costică Mandravela, cunoscut cârciumar și om de afaceri bucureștean de la începutul secolului al XX-lea, teren care se afla în zona actualei Piețe Sudului. Vechiul Drum Tonola făcea parte dintr-un peisaj periferic dominat de terenuri libere, exploatări de argilă și construcții industriale, foarte diferit de Berceniul contemporan.

Nomenclatorul oficial al străzilor Bucureștiului confirmă succesiunea mai multor denumiri istorice pentru actuala arteră: Strada Puțul Tonola, Drumul Tonola, Strada Câmpului și Strada B.P. Hasdeu. Același document al Primăriei Capitalei menționează, în dreptul numelui „Vasile Nițu, sergent”, că este vorba despre un erou al celui de-Al Doilea Război Mondial.

Există însă o informație interesantă care complică și mai mult cronologia. Nomenclatorul PMB face trimitere la „MC nr. 30/1941”, în dreptul schimbării de denumire. Așadar, afirmația potrivit căreia artera ar fi primit numele Sergent Nițu Vasile abia în 1948 trebuie tratată cu prudență. O sursă de istorie locală indică anul 1948 și explică redenumirea prin memoria unui ostaș căzut în „războiul antifascist”, însă această informație intră în contradicție cu documentul oficial al nomenclatorului municipal.

Ce spun documentele despre sergentul Vasile Nițu

Cea mai solidă informație disponibilă în prezent despre titularul străzii provine chiar din nomenclatorul oficial al Primăriei Municipiului București. Documentul îl prezintă explicit ca „Vasile Nițu, sergent” și îl caracterizează drept „sergent, erou al celui de-Al Doilea Război Mondial”. Această mențiune este esențială deoarece contrazice atribuirea automată a personajului Primului Război Mondial.

În același timp, informațiile biografice despre militar sunt extrem de puține. Nu au fost identificate în sursele online consultate date suficient de clare privind anul nașterii, localitatea de origine, unitatea militară, compania din care a făcut parte sau locul exact în care și-a pierdut viața. Tocmai această lipsă de date face dificilă reconstruirea unei biografii complete și impune evitarea unor detalii care nu pot fi verificate.

O altă sursă oficială sau cvasi-oficială arată că numele Nițu Vasile apare în documente militare românești, însă existența unui nume identic sau foarte apropiat nu este suficientă pentru identificarea persoanei care a dat numele străzii din Berceni. În Monitorul Oficial din 1919 apare, de pildă, un „Nițu Vasile” într-un context militar, însă documentul nu oferă elementele necesare pentru a demonstra că este aceeași persoană cu sergentul comemorat ulterior prin numele străzii.

Această distincție este importantă pentru istoria locală. În cazul unor nume comune, precum Vasile Nițu, simpla coincidență onomastică nu poate fi folosită pentru a lega două persoane de aceeași identitate istorică. Pentru o asemenea concluzie ar fi necesare documente precum registrele matricole militare, fișele de recrutare, listele nominale ale morților sau deciziile oficiale de decorare și comemorare.

De unde ar putea proveni legătura cu Oituzul

Bătălia de la Oituz din vara anului 1917 a fost una dintre marile confruntări ale campaniei românești din Moldova. Luptele s-au desfășurat între 26 iulie/8 august și 9/22 august 1917, în zona Carpaților Orientali, iar apărarea românească a împiedicat forțele Puterilor Centrale să străpungă spre Valea Trotușului.

În timpul luptelor de la Oituz și Coșna au fost consemnate numeroase acte de eroism, iar numele unor militari au intrat definitiv în memoria colectivă. Cota 789, de pe Dealul Coșna, a fost una dintre pozițiile disputate cu o intensitate deosebită. Cercetările istorice arată că în acea zonă au luptat unități românești din mai multe arme și divizii, iar pierderile au fost foarte mari.

Printre eroii bine documentați ai acelor lupte se află sergentul Constantin Mușat, unul dintre simbolurile Primului Război Mondial românesc. Mușat fusese grav rănit în 1916, iar după amputarea brațului stâng a revenit pe front și a continuat să lupte. A căzut în august 1917, la Coșna, iar memoria sa este legată direct de luptele de pe Cota 789.

Este posibil ca, în timp, poveștile despre eroii de la Oituz să fi fost amestecate cu informațiile despre alți militari care poartă numele Nițu sau Vasile Nițu. În sursele consultate nu apare însă o dovadă suficient de puternică pentru a afirma că sergentul care a dat numele străzii din Berceni a fost cel care a luptat și a murit la Cota 789.

O stradă care a devenit reper al cartierului Berceni

Chiar dacă biografia sergentului rămâne incompletă, strada care îi poartă numele are astăzi o importanță urbană considerabilă. Artera se întinde în Sectorul 4, între Șoseaua Olteniței și Bulevardul Constantin Brâncoveanu, traversând o zonă care s-a transformat radical în a doua jumătate a secolului trecut.

În prezent, Strada Sergent Nițu Vasile este asociată în primul rând cu Berceniul construit în perioada dezvoltării masive a cartierelor de blocuri. Documentarea clădirilor de pe arteră arată caracterul predominant rezidențial al zonei și legătura strânsă dintre stradă și marile ansambluri construite în deceniile de urbanizare accelerată ale Bucureștiului.

Transformarea a fost spectaculoasă. Dacă vechiul Drum Tonola aparținea unei zone periferice, în care industria și terenurile neconstruite reprezentau elemente importante ale peisajului, strada de astăzi se află în mijlocul unuia dintre cele mai populate cartiere ale Capitalei.

Un reper important al arterei este Piața Sudului, aflată în imediata apropiere. Strada continuă să fie un punct de orientare pentru locuitorii zonei și apare în numeroase documente administrative contemporane, inclusiv în acte ale administrației Sectorului 4.

O poveste care trebuie despărțită de legendă

Istoria lui Sergent Nițu Vasile arată cât de dificil poate fi, uneori, să reconstruiești biografia unei persoane pornind doar de la numele unei străzi. În cazul de față, există certitudinea că Bucureștiul are o arteră oficial denumită după un sergent Vasile Nițu și că nomenclatorul municipal îl consideră erou al celui de-Al Doilea Război Mondial.

În schimb, afirmația că acesta ar fi fost eroul de la Oituz din 1917, că ar fi făcut parte din Regimentul 15 Infanterie „Războieni” și că și-ar fi pierdut viața detonând o grenadă în tranșee nu a putut fi confirmată prin surse istorice și militare suficient de solide. De aceea, aceste elemente nu pot fi prezentate ca fapte certe.

La fel, data exactă a redenumirii străzii trebuie privită cu atenție. Surse de istorie locală indică 1948, în timp ce nomenclatorul PMB trimite la o hotărâre din 1941 și păstrează în istoricul arterei mai multe denumiri anterioare.

Strada Sergent Nițu Vasile rămâne însă un exemplu interesant despre felul în care memoria militară a fost înscrisă în geografia Bucureștiului. Astăzi, numele unui sergent puțin cunoscut publicului larg este purtat de o arteră importantă din Berceni, într-un cartier care a crescut și s-a schimbat enorm față de perioada în care aici exista vechiul Drum Tonola.

Povestea sa nu trebuie completată cu legende atunci când documentele nu oferă suficiente răspunsuri. Dimpotrivă, tocmai această lipsă de informații face ca numele să merite o cercetare arhivistică mai amplă. Registrele militare, listele nominale ale eroilor și documentele Comisiei de Nomenclatură ar putea lămuri definitiv cine a fost sergentul Vasile Nițu și în ce împrejurări a devenit numele său parte din istoria Bucureștiului.

Citește și: Cine a fost maiorul Dimitrie Giurescu și de ce are o stradă cu numele său în București