Cinematograful Studio din București este una dintre cele mai emblematice săli de proiecție din capitală, un reper al culturii cinematografice românești și o parte importantă din istoria orașului. Situat pe Bulevardul General Gheorghe Magheru nr. 29, în inima Bucureștiului, cinematograful a fost martorul unor schimbări profunde ale societății românești, de la perioada interbelică până în prezent.

Începuturile și perioada interbelică

Clădirea care adăpostește cinematograful a fost construită în anul 1940, după planurile arhitectului Jean Monda. În primele decenii, sala de proiecție a purtat mai multe denumiri, reflectând transformările culturale și administrative ale vremii. 

A fost cunoscută mai întâi sub numele de „Cinema Magheru”, apoi, pentru o perioadă, ca „Cinema Carpați”. Ulterior, a devenit „Cinema Studio”, nume care avea să rămână definitiv asociat cu spațiul.

De la bun început, sala a fost gândită ca un loc elegant, amplasat pe unul dintre cele mai animate bulevarde din București, în apropierea marilor teatre, librării și cafenele. Într-un oraș în plină modernizare, cinematograful Studio a devenit rapid un punct de atracție pentru publicul bucureștean, fiind una dintre cele mai moderne și confortabile săli ale epocii.

De la cinematograf de bulevard la sală de artă

După cel de-al Doilea Război Mondial, cinematograful a intrat într-o nouă etapă. În anii ’50, odată cu reorganizarea instituțiilor culturale, Studio a fost preluat de stat și a început să funcționeze ca spațiu dedicat filmului de artă. În 1964, sala de la Magheru 29 a devenit sediul proiecțiilor Arhivei Naționale de Filme, fiind transformată într-o veritabilă „Cinematecă”.

Timp de mai multe decenii, aici se proiectau filme clasice, producții europene, creații premiate la marile festivaluri, dar și filme românești valoroase. Era un loc frecventat de cinefili, studenți la film și artiști. Programul săptămânal al cinematografului era foarte divers, iar pentru mulți bucureșteni, vizita la Studio devenise o tradiție culturală.

Modernizare și adaptare tehnologică

De-a lungul anilor, cinematograful Studio a beneficiat de modernizări succesive. Sala, care avea o capacitate de aproximativ 650 de locuri, a fost dotată cu echipamente performante pentru proiecție și sunet. În anii 2000, aici au fost instalate sisteme de proiecție digitală 2K, sunet Dolby 5.1 și aer condiționat, ceea ce a permis menținerea unei experiențe cinematografice de calitate într-un spațiu cu tradiție.

Cinematograful a reușit să rămână competitiv într-o perioadă în care multiplexurile moderne acaparau atenția publicului. Spre deosebire de acestea, Studio oferea o selecție curatorială de filme – producții independente, filme de festival, documentare sau premiere românești.

Un loc de întâlnire pentru iubitorii de film

De-a lungul decadelor, Cinema Studio a fost mai mult decât o simplă sală de proiecție – a fost un punct de întâlnire pentru iubitorii de film, un spațiu de dialog cultural și de reflecție artistică. Aici au avut loc numeroase evenimente speciale, lansări de film, întâlniri cu regizori și retrospective dedicate marilor autori din cinematografia mondială.

Fiind administrat de Uniunea Cineaștilor din România și colaborând strâns cu Arhiva Națională de Filme, cinematograful a avut o identitate distinctă, orientată spre valorificarea patrimoniului cinematografic. Mulți cineaști români își amintesc cu emoție serile petrecute în această sală, unde au descoperit mari capodopere ale cinematografiei mondiale.

Închiderea temporară și riscul dispariției

După anul 2015, cinematograful a fost nevoit să-și suspende activitatea din motive de siguranță. Clădirea a fost încadrată în clasa I de risc seismic, iar legea interzicea desfășurarea de activități publice în astfel de spații. Această decizie a dus la închiderea temporară a sălii, marcând un moment trist în istoria culturală a Bucureștiului.

Suspendarea activității a ridicat numeroase întrebări legate de soarta cinematografului și de posibilitatea reabilitării clădirii. Mulți artiști, regizori și iubitori de film au cerut autorităților găsirea unei soluții pentru consolidarea și redeschiderea spațiului, considerând că Studio este un simbol cultural care nu trebuie pierdut.

Provocările prezentului

În ultimii ani, cinematograful Studio a rămas în atenția publicului și a instituțiilor de cultură, deși proiecțiile au fost suspendate. Într-un context în care consumul de film s-a mutat tot mai mult în mediul online, reactivarea unui astfel de spațiu necesită nu doar restaurare fizică, ci și o strategie culturală adaptată noilor generații.

Redeschiderea cinematografului ar putea însemna renașterea unui loc emblematic pentru filmul românesc. Prin modernizare, parteneriate internaționale și o programare atentă, Studio ar putea deveni din nou un centru de referință pentru cinema-ul de autor, festivaluri și proiecții educaționale.

Moștenirea cinematografului Studio

Chiar și în lipsa proiecțiilor, Cinema Studio continuă să trăiască în memoria colectivă a bucureștenilor. Mulți își amintesc atmosfera caldă a sălii, mirosul de peliculă și liniștea dinaintea unei proiecții importante. Pentru generațiile care au crescut înainte de era digitală, Studio a fost locul unde au descoperit filmul ca artă, nu doar ca divertisment.

Moștenirea acestui cinematograf este una dublă: pe de o parte, el reprezintă o pagină importantă din istoria urbană și arhitecturală a Bucureștiului; pe de altă parte, este un simbol al rezistenței culturale într-o epocă în care spațiile dedicate artei sunt tot mai puține.

Istoria cinematografului Studio este o poveste despre pasiune, cultură și memorie colectivă. De la perioada interbelică, când a fost construit ca un cinema modern al capitalei, până la transformarea sa în sală de artă și apoi la încercările contemporane de restaurare, Studio a rămas un reper al vieții culturale din București.

Aflat pe unul dintre cele mai frumoase bulevarde ale orașului, cinematograful Studio nu este doar o clădire cu o istorie bogată, ci un simbol al iubirii pentru film și al dorinței de a păstra vie cultura urbană. Redeschiderea sa ar reprezenta o reparație istorică, dar și un pas firesc în revitalizarea centrului cultural al Bucureștiului. Cinematograful Studio merită să redevină ceea ce a fost odată – un templu al filmului și al emoției colective.

Citește și: Simboluri ale Bucureștiului: cinema Patria, blocul ARO, construcția nepotului lui Ion Creangă