La începutul secolului XX, Bucureștiul trăia una dintre cele mai intense perioade de dezvoltare urbană și culturală. Orașul își construia identitatea de „Micul Paris”, iar divertismentul, arta și viața mondenă deveneau componente esențiale ale vieții cotidiene. În acest context favorabil, anul 1916 marchează un moment de referință: inaugurarea Grădinii de Vară „Alhambra”, primul teatru de vară de anvergură din București.

Nașterea unui templu al artei în inima Capitalei

Deschiderea oficială a Alhambrei a fost celebrată prin proiecția filmului francez „Voyage dans la lune”, o alegere simbolică pentru epocă, care sublinia fascinația publicului pentru cinema, o artă aflată atunci la început de drum. 

Încă de la primele evenimente, Grădina Alhambra a fost gândită nu doar ca un spațiu de proiecție, ci ca un adevărat sanctuar al artei, un loc unde teatrul, muzica și filmul se întâlneau sub cerul liber.

Arhitectura eclectică și viziunea artistică

Grădina de Vară „Alhambra” a fost construită în stil eclectic, conform planurilor arhitectului Nicolae Nenciulescu, o personalitate marcantă a arhitecturii românești interbelice. Acesta avea să lucreze ulterior și la proiecte de mare importanță, precum Palatul Regal, fapt care subliniază prestigiul și ambiția construcției Alhambrei.

Spațiul a fost conceput ca un adevărat templu al artei, în care arhitectura să completeze experiența culturală. Elementele decorative realizate din ghips au fost create de sculptorul Spiridon Georgescu, contribuind decisiv la atmosfera elegantă și sofisticată a grădinii. 

Ornamentele, detaliile sculpturale și proporțiile armonioase transformau Alhambra într-un loc spectaculos, care impresiona atât prin estetică, cât și prin funcționalitate.

Alhambra în perioada interbelică, epicentrul divertismentului

În anii interbelici, Grădina Alhambra a devenit rapid unul dintre cele mai populare locuri de întâlnire ale bucureștenilor. Era mai mult decât un cinematograf în aer liber; era un spațiu de socializare, de spectacol și de afirmare artistică. Aici se adunau oameni din toate categoriile sociale, atrași de magia reprezentațiilor și de atmosfera vibrantă a serilor de vară.

Pe scena Alhambrei au evoluat unele dintre cele mai mari vedete ale epocii. Nume precum Lisette Verea, Silly Vasiliu, Ion Vasilescu, Nora Piacentini sau Nicolae Vlădoianu au fost strâns legate de istoria acestui loc. Artiștii aduceau publicului spectacole de revistă, comedii muzicale și concerte care defineau spiritul Bucureștiului interbelic, un oraș plin de viață, creativitate și dorință de modernitate.

Naționalizarea și schimbările aduse de regimul comunist

Anul 1948 a adus o ruptură majoră în istoria Grădinii Alhambra. Odată cu instaurarea regimului comunist, spațiul a fost naționalizat, la fel ca multe alte instituții culturale și clădiri emblematice din România. Grădina a continuat să funcționeze sub numele de Cinema Capitol și Grădina Alhambra, adaptându-se noilor realități politice și ideologice.

Deși contextul era diferit, Alhambra a rămas un loc de întâlnire pentru public, găzduind proiecții de film și evenimente culturale. Totuși, farmecul de odinioară s-a estompat treptat, iar accentul pus pe divertismentul liber și rafinat al perioadei interbelice a fost înlocuit de o abordare mai rigidă, controlată de stat.

Degradarea și închiderea unui simbol cultural

Trecerea timpului și lipsa investițiilor au dus, inevitabil, la degradarea Grădinii Alhambra. În anul 1968, din cauza stării avansate de deteriorare, grădina a fost închisă. Acest moment a marcat începutul unei perioade lungi de declin pentru un spațiu care odinioară fusese un reper al vieții culturale bucureștene.

După 1990, speranțele unei revitalizări au fost de scurtă durată. În 1991, Cinema Capitol și Grădina de Vară Alhambra au intrat în administrarea Regiei Autonome a Distribuției și Exploatării Filmelor „RomâniaFilm”. La scurt timp, ambele spații au fost închise, iar din acel moment nu s-au mai realizat investiții semnificative. Timp de aproape trei decenii, Alhambra a rămas abandonată, expusă degradării și uitării.

Trei decenii de ruină și tăcere

Perioada cuprinsă între anii 1991 și 2021 a fost una dintre cele mai triste din istoria Alhambrei. Clădirea și grădina au ajuns într-o stare avansată de ruină, iar un spațiu care odinioară pulsa de viață a devenit o zonă inaccesibilă publicului. Deși clasată ca monument istoric, Grădina Alhambra a fost lăsată fără protecția și investițiile necesare conservării.

Această abandonare a reflectat, în mod simbolic, dificultățile tranziției postcomuniste și lipsa unei strategii coerente de salvare a patrimoniului cultural. Pentru multe generații, Alhambra a devenit doar un nume din cărțile de istorie sau din amintirile celor mai în vârstă.

Renașterea Alhambrei și începutul unui nou capitol

Schimbarea a venit în anul 2021, când Teatrul Elisabeta a preluat inițiativa de a revitaliza Grădina Alhambra. După ample lucrări de curățare și punere în siguranță a zonei, grădina a fost redeschisă publicului în august 2021. Deși reabilitarea completă a fostului Cinema Capitol este un proces de durată, realizat în parteneriat cu statul român, redeschiderea grădinii a reprezentat un pas esențial.

Începând cu anul 2023, Grădina Alhambra a renăscut cu adevărat din propria cenușă, fiind pregătită să își primească din nou oaspeții la cele mai înalte standarde. Spațiul a fost regândit ca un loc modern de divertisment și cultură, fără a-și pierde identitatea istorică.

Alhambra astăzi, tradiție și modernitate

Astăzi, Grădina Alhambra este din nou un spațiu vibrant, care îmbină trecutul glorios cu cerințele publicului contemporan. Conceptul actual include un meniu diversificat și atent conceput, evenimente culturale variate, de la spectacole de teatru și proiecții de film, până la concerte susținute atât de artiști consacrați, cât și de debutanți.

Conceptul Eat-Drink-Dance, brunch-urile de weekend cu muzică live și atmosfera de poveste transformă Alhambra într-un loc de întâlnire pentru toate generațiile. Este un spațiu care nu doar reînvie memoria unei epoci de aur, ci o reintegrează în viața culturală actuală a Bucureștiului.

Un simbol recuperat al Bucureștiului cultural

Istoria Grădinii Alhambra este o poveste despre glorie, declin și renaștere. De la inaugurarea sa în 1916, ca primul teatru de vară din București, până la redeschiderea sa în secolul XXI, Alhambra a reflectat transformările sociale, politice și culturale ale orașului.

Astăzi, revenirea sa în circuitul cultural reprezintă nu doar salvarea unui monument istoric, ci și recuperarea unui simbol al identității bucureștene. Alhambra cea grandioasă își reia rolul de spațiu al artei și al întâlnirii, demonstrând că patrimoniul poate fi readus la viață atunci când există viziune, respect pentru istorie și dorința de a construi punți între trecut și prezent.

Citește și: Grădina Boema, teatrul de vară din București unde s-au „născut” romanțele și muzica ușoară