Primarul Robert Negoiță face, zilele acestea, un tur de forță al întâlnirilor periodice cu cetățenii din diverse zone ale Sectorului 3: a programat șase întâlniri în două zile. 

Întâlnirea cu locuitorii din zona Pallady a avut toate ingredientele unei scenete tragicomice: un meci de fotbal ad-hoc pe fundal, locuitori frustrați de multele probleme ale zonei și nemulțumiți de explicațiile primite. Iar la sfârșit, scandal, acuzații și înjurături. 

București.ro a fost la fața locului și a văzut cum încercarea primarului de a se proiecta ca un administrator conectat la viața oamenilor s-a lovit de un zid. Unul format din problemele locuitorilor din zonă - prea multe pentru o întâlnire care a durat doar o oră, din cauză că doar atât timp i-a alocat primarul Robert Negoiță.

Sunt mai mulți primari de sector care își stabilesc, periodic, întâlniri în care merg pe teren ca să discute cu locuitorii dintr-o anumită zonă despre problemele specifice acesteia.

Primăria Sectorului 3 a vrut să fie și mai eficientă: primarul Robert Negoiță a anunțat, marți, 13 octombrie și miercuri, 14 octombrie, câte 3 astfel de întâlniri ad-hoc pe zi, în zone diferite ale sectorului.

În acest maraton s-a strecurat, în ziua de marți, și întâlnirea din Parcul Teilor cu locuitorii din zona Pallady. Una care „fierbe” de probleme.

Neajunsurile zonei Pallady sunt multe. Dezvoltatorii au ridicat ansambluri rezidențiale înainte ca multe utilități - drumuri de acces, canalizare, parcuri - să ajungă măcar pe hârtie.

Primăria a construit 11 drumuri în zonă, peste conducte de gaz, fără să obțină avize. Unele au trebuit închise, pentru că reprezintă pericol de explozie. Primarul este chiar cercetat penal de către procurorii anticorupție în acest caz, pentru abuz în serviciu.

Și, de curând, după cum a scris anterior București.ro, pe un teren pe care Consiliul Local al Sectorului 3 a propus parc, au început să se construiască blocuri. Cu autorizație de la Primăria Sectorului 3, aceeași care ar trebui să amenajeze, în același loc, și parcul aprobat de Consiliul Local.

Se anunța și participarea, la această întâlnire, a Grupului de Inițiativă Civică Pallady. Ai căruii membri au venit să propună suspendarea arhitectului-șef al sectorului, Ștefan Dumitrașcu - cel care a semnat atât aviz pentru parc, cât și autorizații pentru blocuri, pe același teren.

În acest climat tensionat, primarul Robert Negoiță a venit să asculte nemulțumirile cetățenilor și să le dea asigurări că problemele lor măcar vor fi ascultate și luate în considerare, chiar dacă nu vor fi rezolvate prea curând.

Nu prea a reușit.

Un altfel de meci 

Am ajuns la întâlnire cu 20 de minute întârziere, după un drum greu cu autobuzul:  8 kilometri, de la Piața Rosetti la Parcul Teilor, în nu mai puțin de 90 de minute! În medie, mai puțin de 1 km parcurs, la fiecare 10 minute.  Am coborât fix la minutul în care mi-a expirat călătoria.

Doar asta ar fi suficient pentru un cetățean să se ducă tocând mărunt din buze la orice întâlnire, cu orice primar. Și spune multe despre cât de „facil” ajungi cu transportul în comun în zonă.

Am coborât la stația Vericești.

Intrând în parc, am crezut, pentru câteva momente, că am și ratat întâlnirea anunțată la terenurile de sport.

De la intrare, se văd câteva terenuri, dar nici urmă de vreo întâlnire cu dezbateri încărcate. Un bărbat se antrena de zor, singur, cu o minge de baschet, în timp ce alți indivizi îmbrăcați în trening stăteau la o ședință tactică în parcare.

Aud, însă, câteva zgomote și voci din vârful dealului - una dintre cele mai recente forme artificiale de relief ale Bucureștiului. Pentru că Parcul Teilor a fost ridicat prin turnarea unui maldăr mare de pământ peste o fostă groapă de gunoi.

Mergând mai spre vârf, văd și mulțimea.

Primarul Robert Negoiță vorbește, de pe un podium improvizat, în fața unui semicerc format de câteva zeci de persoane.

Direct în spatele său, pe un teren de fotbal, mai mulți tineri sunt  în toiul unui meci, ignorând complet scena care se derula lângă teren.

Primarul are microfon și o boxă care îi amplifică răspunsurile pentru toți cei prezenți. Dar e microfonul lui, care nu ajunge și la cetățeni.

Așa că - dacă ai venit la această întâlnire cu primarul - ai două opțiuni. Fie te îngrămădești în față și auzi întrebările celor din jurul tău și răspunsurile primarului. Fie nu prea auzi ce întrebări se pun. Și încerci să le ghicești din răspunsurile primarului.

Restul mulțimii care nu s-a așezat în față se uită de la o distanță precaută. Majoritatea cu mâinile încrucișate. Unii comentează, între ei, prestația primarului.

Sincope de funcționare și de memorie

Am ajuns la întâlnire după momentul în care s-a discutat situația Parcului Pallady. Ulterior, am aflat că acesta a catalogat situația drept o simplă „sincopă de funcționare”.

A zis, în același timp, că situația ar fi fost corectată. Nu era cazul, după cum l-a informat, din spatele său, și consilierul PSD Valentin Voicu, pentru că noul proiect al Parcului Pallady - acum mai mic, pentru că excludea terenurile pe care au apărut șantiere de blocuri - urma să intre pe ordinea de zi a ședinței de consiliu local din ziua următoare.

Acum, însă, era vorba despre străzile mult prea înguste din zonă.

Primarul vorbește despre construirea unui nou drum pentru a fluidiza traficul din zonă.

Întrebat de ce este nevoie de o nouă stradă și nu se poate face ceva cu cele existente, Negoiță invocă problema drumurilor construite peste conductele de gaz.

„Nu am știut că pe acolo trec conducte de gaz. A fost greșeala noastră”, se scuză, franc, primarul.

Pe parcursul explicației despre cum vrea să remedieze problema accesului în zonă, uită numele unei străzi la care voia să facă referire și îi întreabă pe cetățeni.

„Bine că ați construit pe aici, dar nu știți numele străzilor!” îl taxează o doamnă mai în vârstă, făcând aluzie la multiplele proiecte imobiliare ale familiei Negoiță din zona Pallady.

Negoiță: „Dacă totul s-ar face legal, nimic nu s-ar mai face” 

În fața frustrării locuitorilor, primarul Sectorului 3 se comportă ca un administrator îngăduitor.

Zâmbește, încearcă să nu le desconsidere preocupările, oricât de virulente ar fi întrebările. Nu răspunde cu acuzații și atacuri la persoană, nici atunci când vine vorba despre business-ul imobiliar al familiei sale. Repetă, iar și iar: „Vă înțeleg”.

Câteodată funcționează.

„Nu trebuia să știți dumneavoastră”, îi spune, mai conciliator, un interlocutor în discuția despre străzile construite peste conducte de gaz, „dar aveți specialiști în direcțiile primăriei care trebuiau să vă informeze”.

Și specialiștii sunt prezenți. La multe întrebări, indiferent dacă este vorba despre canalizare, iluminat sau spații verzi, Robert Negoiță mai cheamă câte o persoană din direcțiile primăriei, care apare, chipurile, din mulțime.

Pe unul de la Direcția Spații Verzi îl și mustră, pentru că îl chemase mai devreme ca să dea explicații unui cetățean, legat de prețurile copacilor plantați de primărie, și nu l-a găsit.

„Sunt mai mulți oameni de la primărie prezenți decât suntem noi”, exclamă, ironic, un bărbat care stă ceva mai în spate.

La un moment dat, edilului i se reproșează fix faptul că primăria nu obține toate avizele necesare atunci când propune proiecte sau lucrări.

„Eu vă spun că dacă ar fi fost să obținem absolut toate avizele, nici parcul acesta n-ar mai fi existat”, explică primarul.

Chiar și la o discuție informală, o astfel de replică din partea unui primar ar putea fi suficientă să lase pe oricine fără cuvinte.

Dragostea de sector și îmbrățișările primarului 

O doamnă în vârstă începe să vorbească în apropierea primarului.

Pentru că nimeni nu o aude, un alt domn în vârstă cere repetat ca doamnei să i se ofere microfonul, astfel încât toți cei prezenți să îi poată auzi întrebarea.

Primarul se conformează, iar doamna primește microfonul.

Bătrâna vorbește despre cum a trăit toată viața în Sectorul 3, despre cum este cel mai frumos sector al Capitalei și despre cât de mult îl stimează pe Robert Negoiță, ca primar. „Din Sectorul 3 plecăm doar atunci când vom muri”, spune doamna.

Bărbatul care a insistat ca doamnei să i se ofere microfonul încearcă să aducă discuția înapoi la concret. Și repetă de mai multe ori: „Și care este întrebarea?”

Bătrâna îngână ceva despre cum ea își aranjează curtea casei cu plante decorative, și îi propune și primarului ca aleile și drumurile din zonă să fie decorate mai frumos.

Primarul, coborât de pe podium, o îmbrățișează și promite amenajări pietonale.

S-a detensionat situația? Nu prea.

Scandalul de la marginea terenului

Răspunsurile primarului nu prea îi mulțumesc pe oameni.

Cei care au vorbit deja rămân în față și intervin în diverse discuții. Întrebările și tonul devin tot mai tensionate cu cât se apropie sfârșitul orei pe care primarul o alocase pentru întâlnire.

Un bărbat începe să-i reproșeze edilului, pe un ton mai agresiv decât ceilalți participanți, faptul că strada sa este singura din zonă fără canalizare. Este susținut, pe parcurs, de mai multe persoane care reclamă lipsa altor utilități de pe varii străzi ale zonei Pallady.

„Păi cum ați făcut canalizare pentru toți și pentru noi nu? Am rămas noi ultimii proști!”, exclamă bărbatul.

Primarul încearcă, de mai multe ori, să-l împace pe bărbat, pe același model în care a gestionat toată întâlnirea de până atunci - empatic, cu un mix între „vă înțeleg” și promisiuni vagi că situația va fi remediată.

Ba chiar glumește că și-ar fi dorit ca strada bărbatului să fie singura rămasă fără canalizare, pentru că sunt, de fapt, mai multe în situația asta în zona Pallady, și o singură stradă ar fi fost mai ușor de remediat.

Însă glumele nu funcționează. Oamenii par sătui de realitatea la care trebuie să se întoarcă zi de zi.

Pe măsură ce discuția continuă, primarul începe să amintească, tot mai des, că mai are o întâlnire cu cetățenii la care trebuie să ajungă, în altă zonă.

La un moment dat, Negoiță exclamă că a înțepenit și coboară de pe podium. E o altă formă de a grăbi sfârșitul întâlnirii. Nu funcționează, pentru că primarul, acum coborât de pe pedestal, este înconjurat de cetățeni, unii care nu au apucat să își spună doleanțele.

Bărbatul care insista cu subiectul canalizării nu cedează. Se apropie de edil.

Primarul încearcă, totuși, să detensioneze situația și îi întinde mâna. Cetățeanul o acceptă, dar oportunitatea de a face o poză de promovare pe rețelele sociale nu durează prea mult.

Domnul care cerea mai devreme microfonul pentru interlocutori o face din nou, spunând că toți cei prezenți au dreptul să audă discuția.

Negoiță îi spune grăbit că trebuie să ajungă și la următoarea întâlnire.

E semnalul de la care totul degenerează.

Alte persoane încep să îl asalteze pe primar cu cererile care n-au încăput în acea oră: treceri de pietoni, limitatoare de viteză, iluminat stradal.

Bărbatul care reclama situația canalizării începe să vorbească despre bătăi de stradă cu poliția dacă situația nu se rezolvă, în timp ce gesticulează tot mai alert, aproape față în față cu Robert Negoiță.

Primarul Sectorului 3 pleacă. Pur și simplu.

„Cel mai mare escroc și hoț ești”, îi strigă bărbatul, enervat la culme. Apoi îl înjură în gura mare.

Aud și oamenii adunați la întâlnire. Aude și primarul.

„Cine v-a plătit?”

Negoiță coboară dealul spre parcare. E un drum de câteva minute.

Așa că ședința devine mobilă, cu un alai care îl urmează pe primar, și persoane care încearcă să-i mai strecoare câte o întrebare. Primarul se mai oprește, temporar, pentru a le mai răspunde oamenilor, însă zâmbetul din fața terenului de fotbal a dispărut.

O femeie începe să îl întrebe insistent pe primar despre accidentul de muncă de la Biblioteca Națională din 2021, în care doi muncitori ai firmei de sector Algorithm Residențial S3 au murit, îngropați de vii de un dâmb de pământ care s-a prăbușit peste ei. Îi arată și planșe ale șantierului.

Un caz în care firma sectorului lucra, din nou, ilegal, fără a avea autorizație de construire. Robert Negoiță a fost anchetat pentru suspiciunea de ucidere din culpă, dar a scăpat ulterior de acuzații.

Femeia l-a întrebat în mod repetat, pe edil, dacă se simte vinovat de acel accident, și dacă și-a „derogat atribuțiile de șef de șantier”.

Negoiță insistă, de mai multe ori, că nu e cazul, că nu are pentru ce să se simtă vinovat și că nu este persoana cu care trebuie discutat accidentul.

Ajuns în parcare, masca de administrator empatic a primarului pică, când este întrebat de la cine ar trebui obținute răspunsuri legat de acest caz.

„De la cine v-a plătit”, răspunde iritat Negoiță. Și pleacă spre mașină.

Convoiul de mașini cu care primarul a plecat spre următoarea întâlnire se blochează, puțin, pe ieșirea îngustă către strada Brățării. Mașina condusă de edil se zguduie când trece în trombă peste o gură de canalizare care n-a fost adusă la nivel.

Poate că nici dacă Robert Negoiță ar fi rămas jumătate de zi în Parcul Teilor nu ar fi reușit să răspundă tuturor întrebărilor. Problemele zonei Pallady sunt prea multe și prea vechi.

Dar o oră s-a dovedit, cu siguranță, prea puțin.

Iar primarul a aflat, marți seară, că în Pallady e greu să faci chiar și o baie de mulțime când oamenii încă așteaptă drumuri, parcuri și canalizare.