După o vară în care au fost nevoiți să redescopere ligheanul, bucureștenii din Sectorul 4 au motive să spere că, de săptămâna viitoare, le va fi, în sfârșit, mai bine.

De ce au avut oamenii apă caldă cu porția, de ce s-au înlocuit unele conducte magistrale fără provizorate și cum s-ar putea îmbunătăți lucrurile a explicat pentru București.ro directorul Direcției Termoenergetice din cadrul Termoenergetica SA, Adela Ciudoescu.

Sute de bucureșteni din Sectorul 4 ne-au reclamat, în ultimele săptămâni, că au ajuns la capătul răbdării.

Pentru unii au trecut 3-4 săptămâni fără apă caldă. Alții susțin că n-au mai făcut un duș fierbinte de la începutul verii.

Oamenii ne-au semnalat probleme din mai multe zone. Cele mai multe, din cartierele Berceni, Olteniței și Tineretului, inclusiv din apropierea Pieței Sudului, de pe bulevardele Constantin Brâncoveanu, Alexandru Obregia și Emil Racoviță, precum și din zona Pieței Reșița.

Detalii, în comentariile postării în care am semnalat – la finele săptămânii trecute – că documentăm situația și în care le-am cerut cetățenilor din zonă să ne semnaleze problemele.

În ultimele luni, locuitorii din Sectorul 4 au trecut prin mai multe episoade de întrerupere a furnizării apei calde, provocate de lucrările la rețeaua magistrală de termoficare:

• 20 iulie – 2 august: lucrări la conducte magistrale cu diametrul de 1,1 metri. Aproximativ 1.100 de blocuri au fost afectate.

• 28 septembrie – 9 octombrie: noi lucrări de modernizare și conectare a conductelor la rețea. Din nou, aproximativ 1.100 de blocuri afectate.

• 26–30 octombrie: lucrări de conectare a conductelor modernizate și de înlocuire a unui cămin subteran de termoficare. Aproximativ 166 de blocuri urmează să rămână fără apă caldă și căldură. Alte circa 170 au deja probleme cu furnizarea, potrivit informațiilor obținute de București.ro.

Cifre nu indică neapărat blocuri diferite. Unele ar fi putut fi afectate de mai multe ori, în etape succesive ale lucrărilor.

Iar între întreruperile pentru lucrări, au fost zilele fără apă caldă pentru care oamenii n-au primit, încă, nicio explicație plauzibilă.

În ultimele zile, am încercat să înțelegem ce a cauzat aceste probleme.

De ce au durat atât de mult întreruperile și de ce, chiar și atunci când furnizarea a fost reluată, apa de la robinete a rămas, pentru mulți bucureșteni din Sectorul 4, abia dezmorțită.

De ce n-a fost apă caldă. Explicațiile Termoenergetica

Mai mulți bucureșteni ne-au întrebat – în ultimele zile – de ce n-au montat firmele care înlocuiesc țevi așa numitele „provizorate”.

Adică niște conducte temporare prin care apa fierbinte poate fi transportată pe un traseu alternativ, cât timp conductele obișnuite sunt înlocuite sau reparate.

De regulă, provizoratele se montează la lucrările de vară. Se pot monta și iarna, dar e o soluție la care se apelează mai rar.

„Din punct de vedere al lucrărilor de modernizare a rețelei magistrale – cele care se achită cu bani din POIM – Sectorul 4 a fost întârizat. A fost ultimul în care s-a început.

Întârzierile la avizare pe care le semnala mai demult Termoenergetica SA erau pentru intervenție la avarii. Dar probleme din vara asta din Sectorul 4 nu au fost cauzate de intervenții la avarii, ci de lucrările de modernizare.

Impactul s-a simțit asupra unor zone destul de întinse. Așa cum a fost – în ultimele 3 săptămâni – pe Magistrala Berceni (unde a lucrat compania Sicor – n.red.).

A avut de reîntregit conductă. A avut acolo de reabilitat cămine, care sunt noduri termice.

În momentul în care reabilitezi un cămin la ieșirea dintr-o centrală, n-ai ce provizorat să faci. Pe lungimea magistralei, la fel, din loc în loc sunt cămine. Trebuie să modernizezi, oprești apa. Și n-ai ce provizorat să faci.

La fel, la subtraversările de bulevarde. Unde să pui provizorat, când înlocuiești o conductă care trece pe sub bulevard? Că treci pe sub stradă, cu parcări laterale, cu bretele, cu tot ce înseamnă un bulevard.

Pe Berceni, spre exemplu, s-au făcut provizorate, dar numai acolo unde s-a putut. În rest, s-a lucrat cu apa oprită din cauză că doar așa s-a putut.

N-a fost vorba de bani, la montarea de provizorate. S-au făcut unde s-a putut.

Acum, ultimul hei-rup e pe Brâncoveanu. Se reîntregește rețeaua și se echipează și cămin de termoficare. Cu vane, cu tot ce trebuie. Și de asta încă e oprit acolo”, a declarat Adela Ciudoescu.

De ce apa caldă ajunge la robinete doar în anumite ore

În afara întreruperilor provocate direct de lucrări, există și o altă problemă: alimentarea cu apă fierbinte a Sectorului 4 se face, în prezent, din CET Sud, aflat la o distanță mai mare decât CET Progresu.

Iar distanța contează.

Directorul Direcției Termoenergetice explică faptul că rețeaua magistrală a fost proiectată pe baza unui grafic piezometric.

Pe scurt, acesta arată cum trebuie să varieze presiunile în rețea pentru ca apa fierbinte să poată circula de la CET-uri până la punctele termice din oraș, inclusiv la cele mai îndepărtate sau mai greu de alimentat.

Ca să înțelegem ce se întâmplă, trebuie să știm că rețeaua magistrală are două circuite:

• Turul – conductele care transportă apa fierbinte de la CET spre punctele termice.

• Returul – conductele prin care apa, după ce a cedat o parte din căldură, se întoarce la CET pentru a fi reîncălzită.

Apa circulă prin această rețea datorită unor pompe care creează o diferență de presiune între tur și retur.

Dacă n-ar exista diferență de presiune, apa nu s-ar deplasa prin conducte, pe anumite porțiuni din rețeaua magistrală. Și și-ar relua circulația abia la apariția difertenței, deplasându-se în sensul zonei cu presiune mai mică.

Dar pe măsură ce parcurge conductele, apa întâmpină rezistență la înaintare. Frecarea de pereții țevilor, coturile, vanele și celelalte componente ale rețelei produc pierderi de presiune.

Cu cât debitul de apă fierbinte este mai mare, cu atât cresc aceste pierderi de presiune.

Graficul piezometric permite verificarea presiunilor de pe traseu și a diferenței de presiune disponibile în punctele termice.

Adela Ciudoescu spune că, în condițiile în care Sectorul 4 este alimentat din CET Sud, graficul piezometric „se închide” înainte de alimentarea corespunzătoare a tuturor punctelor termice.

Mai exact, pe măsură ce apa fierbinte parcurge traseul, diferența de presiune disponibilă între tur și retur se reduce.

Așa că s-ar putea să nu mai ajungă în toate punctele termice suficientă încât să transfere căldură și să asigure necesarul de agent termic pentru consumatori.

„Asta înseamnă că un consumator poate să aibă apă caldă o oră. Și apoi să nu aibă, alte 3 ore, să zicem”, a mai precizat Adela Ciudoescu.

Problema se poate accentua la orele de vârf, dimineața și seara.

Atunci crește consumul de apă caldă în locuințe și, odată cu el, necesarul de energie termică. Așa că e nevoie de debit mai mare al apei fierbinți prin conductele magistrale.

Iar debitul mai mare atrage după sine o creștere a pierderilor de presiune.

Dacă pompele nu reușesc să compenseze aceste pierderi, diferența de presiune dintre tur și retur poate scade până aproape de punctul în care se egalizează.

În consecință, prin rețea nu mai circulă suficientă apă ca să alimenteze toate punctele termice, pe întreaga durată a zilei.

Astfel, tocmai dimineața și seara, când oamenii au cea mai mare nevoie de apă caldă, aceasta poate ajunge la robinete doar călduță sau chiar rece.

În schimb, în perioadele cu consum redus, spre exemplu la prânz, situația se poate îmbunătăți.

„Și acum gândiți-vă că – între etape de oprire, avem astfel de probleme cu furnizarea. Evident că percepția locatarilor va fi că, per total, n-au avut. Nu faci, de fapt, decât să-i enervezi.

Dar am încercat, în permanență, să găsim soluții, acolo unde s-a putut. Pentru că noi spunem că «se lucrează aici și încercăm să furnizăm pe un circuit alterbativ. Dar pe acel circuit, undeva, e posibil să existe, de asemenea, lucrări”, a mai spus Ciudoescu pentru București.ro.

De ce este oprit CET Progresu și ce s-ar putea schimba din 2 noiembrie

CET Progresu este centrala care poate alimenta Sectorul 4 pe cel mai scurt traseu. Dar este oprită pentru moment.

Una dintre explicații ține de modul în care această centrală produce energie.

CET Progresu are echipamente care funcționează în regim de contrapresiune. Producerea energiei electrice este legată de livrarea energiei termice.

Mai simplu, aburul care trece prin turbină produce electricitate, iar energia termică rămasă trebuie preluată și utilizată în sistemul de termoficare.

Or - din cauza lucrărilor de modernizare a magistralelor din Sectorul 4 -  rețeaua nu poate prelua, în condițiile necesare, energia termică pe care centrala ar trebui să o livreze.

Situația s-ar putea schimba, însă, de săptămâna viitoare, odată cu finalizarea lucrărilor de pe magistrala din zona Brâncoveanu.

„Am solicitare de deschidere a CET Progresu pentru luni, 2 noiembrie.

Reîntregesc conductă în Brâncoveanu și déjà îi dau linie drepta. Nu mai merg pe traseu ocolit. Apa se va duce drept către Olteniței, către Parcul Tineretului, către Șerban Vodă.

Și vom putea furniza. Asta ne dorim. Pentru societate, fiecare MWh vândut este un câștig. Cum aș putea să nu vreau să furnizez?”, a mai declarat Adela Ciudoescu pentru București.ro.

Data de 2 noiembrie este, deocamdată, cea pentru care Termoenergetica a solicitat repornirea CET Progresu.

Chiar dacă centrala va fi repornită, asta nu înseamnă că toate blocurile afectate vor primi, în aceeași zi, apă caldă și căldură la parametrii necesari.

Sistemul de termoficare are o inerție termică importantă, iar stabilizarea alimentării poate necesita timp. Rămâne de văzut cât va dura până când locuitorii din Sectorul 4 vor simți efectiv îmbunătățirea.

Cum funcționează sistemul de termoficare al Capitalei și de ce apar atât de multe probleme

Sistemul centralizat de termoficare al Bucureștiului are 2  componente principale: centralele care produc apă fierbinte și rețeaua care o transportă și distribuie către consumatori.

Foto: Cum funcționează sistemul centralizat de termoficare

Marile centrale – CET Grozăvești, CET Sud, CET Vest și CET Progresu – aparțin ELCEN.

În București mai există și alte centrale, printre care:

• CET Casa Presei, deținută de Termoenergetica SA;

• CET Grivița, aflată, momentan, în proprietatea Primăriei Sectorului 1;

• CET Vest Energo, asociată omului de afaceri Constantin Bucur.

Rețeaua publică de termoficare aparține Primăriei Capitalei și este exploatată de Compania Municipală Termoenergetica SA.

Aceasta cuprinde aproximativ 954 km de rețea magistrală, peste 1.000 de puncte termice și circa 2.963 km de rețea secundară.

În principiu, funcționarea sistemului este simplă.

Centralele produc apă fierbinte, pe care o trimit prin conductele magistrale către punctele termice.

Acolo, apa fierbinte trece prin schimbătoare de căldură. Energia ei termică este transferată către alte circuite, care asigură încălzirea locuințelor și prepararea apei calde de consum.

Apele din cele două circuite nu se amestecă.

După ce cedează o parte din căldură, apa din magistrale se întoarce la CET, unde este reîncălzită și trimisă din nou în sistem.

Problemele apar atunci când una sau mai multe componente ale acestui mecanism nu funcționează corespunzător.

Numeroase avarii sunt favorizate de vechimea și degradarea conductelor, care au nevoie de înlocuire. La acest moment, PMB susține că ar mai fi de înlocuit circa 60% din rețeua magistrală.

Iar lucrările de înlocuire pot presupune întreruperi de durată ale apei calde.

Pe de altă parte și  cele mai multe dintre dintre centralele care produc energia termică au nevoie de modernizare.