Pe terenuri incluse de Primăria Sectorului 3 într-un proiect de parc se construiesc acum blocuri, cu autorizații emise chiar de administrația condusă de Robert Negoiță.

Ceea ce primarul și alți reprezentanți ai administrației au prezentat drept „o eroare administrativă” are însă un istoric mai lung, care ridică noi semne de întrebare.

Documente consultate de București.ro arată că terenurile pe care se ridică 4 blocuri au trecut -  înainte de a ajunge la dezvoltatorii imobiliari – pe la firma unui fost director al lanțului hotelier al familiei Negoiță, dar care a părăsit grupul de companii în 2007.

Sora fostului director a ocupat funcții de conducere în companiile familiei Negoiță și, în 2023, a ajuns șefă de serviciu la Poliția Locală Sector 3. 

Iar documentele cadastrale și cele de urbanism ridică alte întrebări: cum au fost autorizate blocuri pe terenuri care par că sunt situate – în parte, cel puțin - pe zone destinate urbanistic spațiilor verzi.  

Arhitectul-șef al Sectorului 3 a trimis, către București.ro, planul de situație prin care terenurile respective au fost încadrate, permițând construcția de blocuri. 

Iar documentul nu face decât să ridice și mai multe întrebări, atunci când este comparat cu variantele publice ale PUG-ului, folosite inclusiv de consilierii locali care au propus proiectul. 

București.ro a prezentat pe larg, în luna septembrie, cazul absurd desfășurat în zona Gurilor.

Pe un teren neconstruit, pe care Consiliul Local al Sectorului 3 a votat, în iulie, amenajarea unui parc, a început construcția unor blocuri. Cu autorizații de construire emise de aceeași primărie care a avizat și propunerea de parc.

Oamenii din zonă au sesizat problema. A ieșit scandal. Iar administrația a găsit o soluție de compromis.

Mai exact, consilierii locali merg mai departe cu propunerea unui parc mai mic, fără terenurile pe care se construiesc blocuri.

Iar o parte dintre aleșii locali -  inclusiv primarul Robert Negoiță - încearcă să catalogheze situația absurdă drept o eroare administrativă peste care s-a trecut.

Există, însă, câteva legături cu membrii familiei și cu asociați în afaceri ai primarului Robert Negoiță.

Documente consultate de București.ro arată că toate cele patru terenuri au fost vândute de către proprietari persoane private, inițial, către o firmă deținută de Liviu Roată-Moale - un fost director al lanțurilor de hoteluri Confort (acum RIN) ale familiei Negoiță.

Firma a cumpărat terenurile de la persoane private și le-a vândut dezvoltatorilor imobiliari care astăzi ridică blocuri pe terenul propus pentru parc. Cu puțin timp înainte de a vinde terenul, proprietarii inițiali au inițiat documentațiile de urbanism pentru construirea unor blocuri.

Sora fostului director a lucrat timp de multă vreme ca șefă a HR-ului în lanțul hotelier al familiei Negoiță, și chiar ca administrator al firmei care operează hotelurile RIN. După care s-a mutat la Poliția Locală a Sectorului 3, unde a muncit între 2023 și 2025.

Roată-Moale a confirmat, pentru București.ro, că a intermediat vânzarea terenurilor, însă spune că nu mai are legături de afaceri în prezent cu familia Negoiță.

Fostul director al hotelurilor RIN susține că a cumpărat terenurile în baza documentației de urbanism emisă de autorități foștilor proprietari, care arătau că în zonă se puteau construi blocuri.

În același timp, surse avizate consultate de București.ro ridică mai multe întrebări asupra modului în care Structura Arhitectului-Șef din cadrul Primăriei Sectorului 3 a emis autorizațiile pentru blocuri, într-o zonă care, conform documentațiilor de urbanism ale Capitalei, ar fi trebuit să fie spațiu verde și case cu parter și etaj.

Arhitectul-șef al Sectorului 3, Ștefan Dumitrașcu, a explicat în detaliu pentru București.ro cum au fost încadrate acele terenuri, și a trimis chiar și un document pe baza căruia a fost făcută această încadrare. Numai că acestea nu se potrivesc cu variantele publice ale PUG-ului.

Și modul în care au fost pregătite terenurile pentru parc ridică, din punct de vedere legal, semne de întrebare.

Surse avizate consultate de București.ro susțin că terenul inițial era prea mare pentru ca autoritățile să permită construirea directă, fără un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) - care trebuie aprobat de CGMB - așa că a fost împărțit în cinci terenuri mai mici.

Arhitectul-șef al Sectorului 3 susține, însă, că nu vorbim despre încălcarea legii.

Totuși, chiar și modul în care a fost făcută această împărțire este neclar.

Traseul terenurilor: de la proprietarii inițiali, prin firma unui fost director al hotelurilor Negoiță, la dezvoltatorii imobiliari

Pe baza documentelor care arată istoricul cadastral al terenurilor pe care se fac 4 blocuri, București.ro a reconstruit modul în care dezvoltatorii imobiliari Petrică Lupașcu (asociat și administrator al Pro Alex Construct SRL) și Tănase Niculae (asociat și administrator al Edan One Residence SRL) au intrat în posesia acestora.

Afacerea s-a făcut prin intermediul firmei imobiliare RMA Dezvoltator Pallady SRL.

Administrator și asociat al RMA Dezvoltator Pallady SRL este Liviu Roată-Moale, fost director al lanțului hotelier al familiei Negoiță (lanț denumit inițial Confort și devenit ulterior RIN).

Liviu Roată-Moale este asociat în această firmă cu soția sa, Ada-Monica Roată-Moale.

Terenurile pe care acum se construiesc cele 4 blocuri făceau parte, în urmă cu mai puțin de un an, dintr-unul  singur, întins de aproape 5.000 mp și înscris în Cartea Funciară cu nr. 213768.

Acel teren inițial a fost retrocedat, în anul 2002, unor persoane fizice, în cote de câte o treime. Cu excepția unei modificări minore de suprafață și a unei împrejumuiri cu gard, situația juridică și cadastrală a terenului – care era neutilizat - a rămas neschimbată până în august 2025.

Pe 11 august 2025, Primăria Sectorului 3 a emis certificatul de urbanism cu nr. 989/2025, prin care se cerea dezmembrarea terenului. Propunerea a fost procesată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară București (OCPIB).

Imobilele cadastrale încadrate pe terenul neconstruit (la acea vreme) din zona Gurilor, conform propunerii inițiale de parc a consilierilor PSD. Cu roșu, modificat de București.ro, sunt delimitate cele cinci loturi în care s-au împărțit terenul inițial de aproximativ 5000 de mp.

Și în scurt timp – adică pe 20 august 2025 - terenul inițial, cel de 5.000 mp, a fost împărțit oficial în 5 terenuri (imobile cadastrale, cum sunt numite în limbajul de specialitate).

Toate aceste 5 terenuri urmau să fie parte din suprafața propusă pentru Parcul Pallady. Și toate au fost, între timp, eliminate din suprafața propusă pentru parc.

În aceeași zi în care terenul de 5.000 mp a fost împărțit - adică pe 20 august 2025 -  pentru 4 dintre cele 5 terenuri rezultate (pe care acum se construiesc blocuri) a fost înregistrată o promisiune de vânzare-cumpărare între proprietari și firma RMA Dezvoltator Pallady SRL (firma deținută de fostul director al hotelurilor familiei Negoiță).

După aceste etape, în luna septembrie 2025, proprietarii inițiali ai terenurilor respective au cerut, toți în aceeași zi, certificate de urbanism separate pentru construirea de blocuri cu parter și 4 etaje, pe 4 dintre cele 5 terenuri noi create.

Certificatele de urbanism au fost emise de Primăria Sectorului 3 o săptămână mai târziu.

Documentele – consultate de București.ro – le confirmau proprietarilor inițiali ai terenurilor că aveau voie să construiască blocuri, în ciuda faptului că unele dintre suprafețele obținute prin dezmembrarea terenului inițial de 5.000 mp intrau - conform documentației de urbanism a Capitalei - și pe zonă de spațiu verde, și pe zonă în care se permite doar ridicarea unor case cu parter și etaj.

Între timp, a continuat și procesul de vânzare a terenurilor. În urma promisiunii înregistrate în august 2025, RMA Dezvoltator Pallady SRL a intrat în posesia celor patru terenuri în noiembrie 2025.

Și le-a vândut către firmele care acum construiesc blocuri. Mai exact, 2 dintre terenuri au  fost vândute către Edan One Residence SRL, iar două către Pro Alex Construct SRL.

Contactat de București.ro, Liviu Roată-Moale a spus că a intermediat vânzarea acestor terenuri tocmai pentru că autoritățile au confirmat că pe ele se puteau ridica blocuri.

„Eu am cumpărat terenurile respective pe baza certificatelor de urbanism emise de Primărie pentru foștii proprietari. Dacă nu existau, poate n-aș mai fi cumpărat. Totul se poate dovedi”, ne-a spus Liviu Roată-Moale.

Toate operațiunile necesare pentru vânzarea – cumpărarea celor 4 terenuri s-au făcut prin documente încheiate în aceleași zile, de către aceiași notari.

Ulterior, în 2026, dezvoltatorii ajunși în posesia terenurilor au cerut de la Primăria Sectorului 3 autorizații de construire.

Pro Alex Construct SRL a cerut autorizațiile în luna aprilie 2026 și le-a primit în iunie 2026.

În schimb, Edan One SRL a solicitat autorizație de construire pe 20 iulie 2026 - la 5 zile după ce Consiliul Local al Sectorului 3 a votat proiectul Parcului Pallady, aprobat de Structura Arhitectului-Șef într-o formă care cuprindea și terenurile firmei. A primit-o în luna august 2026.

„Nu știu ce interese sau ONG-uri sunt în spate (n. red. - al scandalului pornit în jurul Parcului Pallady), dar nu mi se pare normal ca primăria să zică că vrea să facă parc pe terenul tău fără să te întrebe măcar înainte”, a declarat Liviu Roată-Moale pentru București.ro.

Cine este omul de afaceri care a intermediat tranzacțiile. Firma sa și-a înzecit profitul în 2025

În anii 2000, Liviu Roată-Moale era menționat, de presa vremii, în mai multe funcții de management, în cadrul lanțurilor hoteliere deținute de familia Negoiță.

În mai 2004, Libertatea îl prezenta drept directorul proiectului Water Park, încă neinaugurat la acea vreme, construit de lanțul Confort în spatele hotelului omonim din Otopeni (astăzi, RIN Airport Hotel).

Captură din Libertatea, aprilie 2025. Sursă foto: Ziarele Arcanum

În iunie 2006, publicația 9 am.ro făcea referire la Liviu Roată-Moale tot ca director general al parcului acvatic.

În mai multe articole publicate de Business Magazin și Romanian Hospitality Newsletter, Liviu Roată-Moale apare, în perioada 2006-2007, ca director general al Confort Group și director al lanțului hotelier Confort.

Pro Confort este numele inițial al lanțului de firme fondate de frații Robert și Ionuț Negoiță la sfârșitul anilor ’90. Au fost firmele cu care cei doi au intrat pe piața hotelieră, în 2003.

Ulterior, grupul și hotelurile s-au rebranduit sub numele RIN, așa cum sunt cunoscute și astăzi.  Dar există, în continuare, firme din grupul familiei Negoiță care păstrează numele „Confort”.

Mențiunile despre Liviu Roată-Moale – ca deținător al unor funcții de conducere în grupul  Confort -  se opresc la scurt timp după 2007. Numele acestuia dispare din relatările media.

Liviu Roată-Moale susține că, de atunci, nu a mai avut legături de afaceri cu familia Negoiță.

„Eu am fost plecat din țară după 2007. Nu am mai avut de atunci, și nici acum, legături de afaceri cu firmele familiei Negoiță. Eu am propria afacere împreună cu soția mea”, a spus Liviu Roată-Moale pentru București.ro.

Numele lui Roată-Moale reapare în documentații începând cu 2016, unde figurează ca reprezentant al mai multor companii imobiliare care au cerut certificate de urbanism și autorizații de construire de la Primăria Sectorului 3. Documentele solicitate vizau diverse construcții sau branșamente, majoritatea în zonele Pallady și Gurilor.

Între anii 2016 și 2018, Roată-Moale apare, în listele documentațiilor de urbanism emise de Primăria Sectorului 3, la acea vreme, ca reprezentant a 7 firme diferite care au cerut astfel de documentații.

Iar din 2022, Liviu Roată-Moale a fondat RMA Dezvoltator Pallady SRL, unde este administrator și asociat împreună cu soția lui, Ada-Monica Roată-Moale.

Ulterior, a devenit asociat în mai multe societăți cu activitate declarată în domeniul imobiliarelor, potrivit termene.ro. Spre exemplu, mai este administrator al unei alte firme imobiliare numită BLS Estate Development SRL.

Până în 2025, anul în care a cumpărat și a revândut terenurile în jurul cărora s-a iscat scandalul Parcului Pallady, RMA Dezvoltator Pallady SRL a avut o cifră de afaceri de câteva sute de mii de lei pe an.

În 2025 - anul în care firma a cumpărat și vândut terenurile din zona parcului Pallady - cifra de afaceri i-a crescut la peste 8 milioane de lei. Și profitul s-a înzecit, crescând de la aproximativ 98.000 de lei în 2024, la 864.000 de RON, în 2025.

București.ro nu a identificat date care să indice faptul că această creștere ar fi generată doar de vânzarea terenurilor din Pallady.

Din conducerea hotelurilor familiei Negoiță, la Poliția Locală Sector 3. Legăturile de familie și veniturile din bani publici

Liviu Roată-Moale este menționat în declarațiile de avere ale Danielei Șindilă, care, cel puțin între 2023 și noiembrie 2025, a ocupat postul de Șef Serviciu Sinteză Operativă din cadrul Direcției Generale de Poliție Locală Sector 3.

Roată-Moale a confirmat, pentru București.ro, că Daniela Șindilă este sora lui.

Șindilă are un istoric vechi cu grupul hotelier al familiei Negoiță.

În 2009, Ziarul Financiar o prezenta pe Șindilă drept HR Manager pentru RIN Group. Același material o prezintă ca director Resurse Umane în cadrul grupului hotelier încă din 2003 - deci inclusiv în perioada în care și Liviu Roată-Moale a avut funcții de conducere.

Șindilă a activat în grupul familiei Negoiță cel puțin până în 2023. În martie 2023 și-a publicat prima declarație de avere, după ce s-a angajat la Poliția Locală a Sectorului 3.

La capitolul „venituri realizate în ultimul an fiscal încheiat”, Șindilă a trecut salarii încasate de la 18 companii diferite. După o verificare pe termene.ro, București.ro a constatat că în 16 dintre aceste companii sunt asociați și/sau administratori rude ale fraților Negoiță.

Cele mai multe dintre sumele încasate variază între 750 lei și 8.000 lei.

Iar cea mai mare sumă încasată de Daniela Șindilă – în cuantum de 100.000 de lei – provenea de la Innovative Expert Smart Construction SRL.

Administratorul acestei societăți este Fabian Manolache, nepotul primarului Robert Negoiță. Manolache este administrator și asociat în mai multe dintre firmele familiei Negoiță.

Potrivit termene.ro, între anii 2017 și 2023, Daniela Șindilă a fost administrator al firmei RIN Hospitality Company SRL. Ulterior, funcția de conducere în companie a fost preluată de Fabian Manolache.

RIN Hospitality Company SRL este compania care operează hotelurile familiei Negoiță.

Șindilă menționa că primise, în anul fiscal pentru care depusese declarația, doar 6.000 de lei de la compania RIN Hospitality Company SRL.

În aceeași declarație de avere, Șindilă declara și că soțul său, Dănuț Șindilă, era angajat la Internet și Tehnologie S3 SRL. Aceasta a fost o firmă edilitară a Sectorului 3, absorbită, în 2025, de Algorithm Constructions S3 SRL.

În declarațiile de avere ale Danielei Șindilă din 2024 și 2025 nu mai figurează venituri de la firmele respective, ci doar veniturile încasate de aceasta și de soț de la Primăria Sectorului 3.

Daniela Șindilă nu a putut fi contactată de către București.ro până la momentul publicării acestui material.

Liviu Roată-Moale spune că sora sa nu mai activează în Poliția Locală a Sectorului 3, ci ar fi fost disponibilizată.

„Ea (n. red. - Daniela Șindilă) a plecat de la Poliția Locală prin 2024 sau 2025, atunci când s-au făcut disponibilizări.

Asta față de ce legături există (cu familia Negoiță n. red.), că dacă ar fi fost, poate n-ar mai fi fost dată afară”, a spus Liviu Roată-Moale pentru București.ro.

Cel mai recent bilanț al activității Poliției Locale a Sectorului 3 în care figurează și numele Danielei Șindilei datează din noiembrie 2025.

Daniela Șindilă a încasat în anii fiscali pentru care a depus declarații,  în 2024 și în 2025, 106.000 lei, respectiv 129.000 lei.

Și veniturile anuale din bani publici ale lui Dănuț Șindilă au crescut, de la 62.000 lei (în declarația de avere din anul 2023), la 70.000 lei și 102.000 lei, în declarațiile din 2024 și 2025.

Conform Ghidului ANI, în declarația de avere se trec veniturile nete încasate în ultimul an fiscal. Așa că, pentru anul fiscal declarat în 2025, Șindilă a primit echivalentul a peste 10.000 de lei lunar de la Primăria Sectorului 3.

Un asociat al fostului director, implicat în proiecte imobiliare ale familiei Negoiță

O firmă înregistrată în 2025, Terra Capital Partners SRL, îi are ca asociați pe Liviu Roată-Moale și Adrian Costel Bîrsan (care este și administrator).

Adrian Costel Bîrsan apare ca reprezentant al Jacob Gardens SRL în mai multe certificate de urbanism și autorizații de construcție emise de Primăria Sectorului 3 între 2017 și 2020 (pe perioada în care primăria publica mai multe date despre documentațiile de urbanism emise).

Jacob Gardens SRL a participat, de-a lungul timpului, la mai multe dintre afaceri ale familiei Negoiță, precum proiectele Palladium Residence și Hils-Pallady Residence.

O investigație RISE Project făcută în urma scurgerii de documente Pandora Papers menționa că, în 2012 și 2013, firmele care aveau calitatea de asociate, ca persoane juridice, în Jacob Gardens SRL au primit peste 11 milioane de euro de la firme offshore care au făcut afaceri cu frații Negoiță.

Firma este menționată și în câteva dintre dosarele penale în care a fost implicat primarul Robert Negoiță, precum cel al drumurilor din zona Gurilor care s-au construit peste conducte de gaze, sau într-un caz din 2023 în care ANI l-a reclamat pe edil la DNA privind contracte cu Edificia Star Construct SRL, firmă în care este asociată și Jacob Gardens.

Direcția de urbanism a Sectorului 3 prezintă planșe care contrazic PUG-ul public

Deși a trecut mai mult de o lună și jumătate de când media relatează despre situația parcului Pallady, autoritățile nu au dat încă, public, explicații clare.

Într-un răspuns oferit locuitorilor din zonă, Structura Arhitectului-Șef din cadrul Primăriei Sectorului 3 s-a limitat să menționeze că terenul e încadrat în zona M3, ceea ce permite construirea blocurilor cu parter și 4 etaje, în baza prevederilor PUG al Capitalei.

Contactat de București.ro, arhitectul-șef al Sectorului 3, Ștefan-Călin Dumitrașcu, susține din nou că toate cele patru terenuri se încadrează în zona de construire M3.  De această dată, a oferit mai multe detalii - și chiar și documente despre cum s-a făcut această încadrare.

„Verificarea a fost făcută de colegii mei și încadrarea este cea stabilită prin PUG.

Eu am ridicarea topografică, folosită ca martor la dosarele în care s-au dat autorizațiile de construire, care stabilește clar că terenurile se află în afara acelor granițe (n. red - zona de spațiu verde protejat, V1a, și zona de L1c).

La cererea București.ro, arhitectul-șef al Sectorului 3 a trimis și planul de situație în baza căruia cele patru terenuri au fost încadrate în zona M3.

Planul de situație transmis de arhitectul-șef al Sectorului 3 către București.ro, pe baza căruia s-a făcut încadrarea terenurilor în zona M3.

Problema este că această încadrare pare să o contrazică pe cea din PUG-ul disponibil public - folosită inclusiv de consilierii social-democrați care au propus, inițial, proiectul de parc pe terenul neconstruit.

Dacă ar fi suprapuse peste zonele de construire - numite unități teritoriale de referință (UTR) trasate pe variantele disponibile public ale PUG-ului Capitalei, acele patru terenuri par să intre într-o zonă adiacentă terenului inițial construit, pe care se află deja alte construcții.

Încadrarea terenurilor din Parcul Pallady pe zone UTR. Sursă foto: Captură ecran hub.pmb.ro

E neclar. Fie limitele zonelor de construire - numite unități teritoriale de referință (UTR-uri) - sunt trecute greșit în variantele disponibile public ale PUG-ului, iar spațiul verde neconstruit peste care este geolocalizată harta cu linii UTR nu este încadrat precis. Fie Direcția de Urbanism a Sectorului 3 a greșit, cumva, încadrarea terenurilor în zona de construire.

Dacă ar fi o greșeală, aceasta a fost preluată inclusiv pe noua platformă a documentațiilor de urbanism a PMB-ului, disponibilă pe hub.pmb.ro.

Inclusiv numărul străzilor pare să fie greșit, pentru că planul de situație întocmit de Direcția de Urbanism plasează terenurile pe Drumul Gura Crivățului nr. 34-38, în timp ce harta primăriei, bazată pe OpenStreetMap, plasează în zona similară de M3 adrese cu numere mai mici.

Terenul neconstruit din zona Pallady, fără zone UTR. Sursă foto: Captură ecran hub.pmb.ro

În acest context, București.ro a consultat experți în domeniul urbanismului.

O sursă avizată, cu experiență în structurile de urbanism, a explicat, pe larg, sub anonimat, pentru București.ro că, deși există, diferențe dintre PUG disponibil public și documentația utilizată de direcțiile de urbanism ale primăriilor pentru emiterea actelor sunt minime.

Există cel mult abateri de ordinul câtorva metri, care provin din faptul că PUG-ul din 2000 a fost trasat „de mână”, iar delimitările de pe hartă în milimetri, la orice scară s-ar trasa, acoperă, în teren, suprafețe de câțiva metri.

„În Sectorul 3, (n.red. - abaterile) chiar nu ar trebui să fie mari deloc pentru că în procesul de elaborare a PUZ Sector 3, sigur ar fi avut o planșă digitizată a PUG, pusă în coordonate Stereo 70 pentru studii. Suplimentar, se poate solicita suprapunerea de la direcția de urbanism a PMB.  Dar primăriile de sector nu prea fac asta”, a explicat sursa avizată pentru București.ro.

Întrebat dacă la stabilirea încadrării în UTR-uri s-a folosit o planșă digitizată a PUG-ului, arhitectul-șef al Sectorului 3 spune că încadrarea s-ar fi făcut în baza unei expertize topografice:

„Această încadrare s-a făcut, cum s-a făcut în sute sau mii de cazuri în București, pe o expertiză topografică, care să țină cont de ridicările topografice, cu reper Marea Neagră (Marea Neagră 1975 este sistemul național de referință pentru altitudini, n.red.) și mai nou, cele care sunt acceptate de ANCPI.

Iar PUG și planșele aferente au fost făcute fără suport digital. Dar determinarea acestor grănițuiri se poate face, astăzi, cu un efort din partea proprietarilor, astfel încât să nu fie lezați nici ei și nici orașul de încadrările respective”, a explicat Ștefan Dumitrașcu.

Cert este, însă, că diferențele par să fie semnificativ mai mari de câțiva metri.

Mai există aici un aspect care merită menționat.

Pe varianta publică a PUG, există o linie dublă care trece prin terenurile de pe Pallady, care separă zona în care se pot construi blocuri de cea de spațiu verde și cea care permite case și parter. Linia indică un drum prevăzut în PUG, dar care nu s-a mai realizat.

Sursa consultată de București.ro spune că – deși nu există interpretare unitară la nivelul administrațiilor locale în astfel de cazuri – drumul n-ar fi trebuit inclus într-o zonă M3.

Dezmembrarea terenului în 5 parcele ridică o nouă întrebare: era sau nu nevoie de PUZ?

Sursa avizată consultată de București.ro indică și faptul că modul în care s-a dezmembrat terenul inițial ar putea fi problematic. Și că există premisele ca inclusiv autorizațiile de construire să fie puse sub semnul întrebării.

Regulamentul Local de Urbanism (RLU) al Municipiului București notează că, pe terenurile cu suprafață de peste 3.000 mp, orice construcție se poate face numai pe baza unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), iar acest fapt a fost confirmat de sursa consultată de București.ro.

Obținerea unui PUZ e ceva mai laborioasă. E nevoie de vot de adoptare, în Consiliul General al Municipiului București.

Totuși, nu este o interpretare unitară.

Arhitectul-șef al Sectorului 3 spune că există pârghii, chiar și pe baza RLU-ului, care sunt folosite chiar și de către primăriile de sector, pentru autorizarea directă, fără PUZ, de construcții pe terenuri care trec de această limită.

„Dacă e să citim în mod parcimonios regulamentul general de urbanism, și o bancă în parc are nevoie de PUZ. Există soluții, pentru că țin să vă readuc aminte că în ultimii aproape 7 ani, Consiliul General a aprobat un singur PUZ.

Acest regulament permite autorizarea directă a lucrărilor chiar și în zone în care terenul depășește 3.000 de mp.

Puteți să-l luați ca pe un truc avocățesc, prin care, respectând toate prevederile regulamentului de amplasare și autorizare a clădirilor, se poate face acest lucru, și se face în mod curent de către toate primăriile din București”, spune Ștefan Dumitrașcu.

Există și posibilitatea de a dezmembra terenurile în imobile cadastrale mai mici. Dar nici dezmembrarea nu e o procedură tocmai simplă. Complexitatea crește, pe măsură ce numărul de terenuri rezultate e mai mare.

Spre exemplu: dezmembrarea unui teren în două imobile cadastrale se poate face prin act notarial. Dar pentru dezmembrarea în 3 este necesar un certificat de urbanism (cum s-a și emis pentru dezmembrarea terenurilor din zona Gurilor).

Iar sursa avizată consultată de București.ro susține că, pentru orice dezmembrare efectuată în mai mult de 3 parcele, ar fi fost, din nou, nevoie de un PUZ.

O tehnică utilizată pentru a evita întocmirea unui PUZ este împărțirea succesivă a terenurilor în câte două parcele. Adică mai întâi terenul se împarte în două imobile cadastrale. Apoi fiecare dintre aceste imobile se împarte în altele două și așa mai departe.

E o tehnică pe care primăriile de sector nu o tratează în mod unitar. Adică unele o agreează, altele nu.

De altfel, Ștefan Dumitrașcu spune că exact acesta ar fi fost modul prin care s-ar fi împărțit terenul inițial.

„Dezmembrările s-au făcut succesiv, respectându-se legea”, spune arhitectul-șef al Sectorului 3.

E neclar, însă, ce s-a întâmplat în cazul terenului din zona Drumului Gura Crivățului.  Documentele care arată istoricul cadastral al terenului inițial menționează faptul că acesta a fost împărțit în cinci loturi.

„Se sistează cartea funciară 213768 a imobilului cu numărul cadastral 213768 / Bucuresti Sectorul 3 ca urmare a dezmembrării acestuia în următoarele 5 imobile (se listează, apoi, numerele cadastrale ale terenurilor care au fost incluse în proiectul inițial al Parcului Pallady - n.red.)”, arată documentul consultat de București.ro.

Intrarea respectivă este fundamentată, în document, de un singur act administrativ emis de către OCPIB, în 12 august 2025, și un singur act notarial, emis pe 14 august 2025.

Întrebat despre acest aspect, arhitectul-șef al Sectorului 3 a reiterat că dezmembrarea terenului s-a făcut prin parcelări succesive, și a spus că va pune la dispoziția București.ro actele care vor dovedi acest lucru.

București.ro a solicitat Primăriei Sectorului 3, în scris, certificatul de urbanism nr. 989/2025. Nu l-am primit, până la data publicării acestui material.

Pe de altă parte, sursa avizată consultată de București.ro spune că o eventuală împărțire directă, printr-o singură operațiune, a unui teren în 5 imobile cadastrale ar ridica mari semne de întrebare și ar deschide calea unor potențiale contestații în instanță.

S-au făcut greșeli pe tot acest circuit, care a dus la deschiderea unor șantiere pentru blocuri? A fost cineva avantajat?

București.ro va continua să urmărească subiectul îndeaproape.