Vineri, 30 octombrie: au trecut deja 11 ani de la cea mai tragică noapte a României de după 1989. Și, din păcate, Capitala nu și-a învățat niciuna dintre marile lecții pe care ar fi trebuit să și le însușească.  

Autorizații de securitate la incendiu pentru toate clădirile? Nici măcar sediul Primăriei Capitalei nu are. În plus, în aceeași situație se află și mai multe spitale, dar și sute de școli.

De-abia de anul acesta, primăriile au obligația să condiționeze autorizarea activităților în spații aglomerate de obținerea autorizației ISU. 

Nu e clar dacă, în 2026, Colectiv - dacă nu s-ar fi petrecut tragedia și dacă încă ar mai fi fost deschis -  ar fi avut nevoie de autorizația care îi era necesară în 2015.

Condiții în care să fie tratați marii arși, după cât de puține a putut face sistemul medical pentru victimele Colectiv? Nu avem. Puținele paturi pentru astfel de pacienți sunt ocupate la capacitate chiar și în lipsa unor incidente majore. 

Au trecut 11 ani de când un concert de lansare al albumului trupei de heavy metal Goodbye to Gravity, în centrul Bucureștiului, s-a transformat într-o tragedie națională.

Incendiul de la Colectiv, soldat cu 65 de victime  - 64 care au murit din cauza incendiului și un supraviețuitor s-a sinucis ulterior, pe fondul evenimentelor -  a creat o emoție națională care a dărâmat guverne, a demis primari și a adus promisiuni de schimbare.

Emoția a rămas vie, în special în sufletele celor apropiați de victime. Mulți dintre ceilalți români care s-au simțit revoltați atunci se mai gândesc rar la evenimente.

Iar promisiunile de schimbare - singura speranță care s-a născut din acea tragedie – sunt foarte departe de a se fi concretizat.

În afara unor schimbări legislative târzii și a faptului că fumatul a fost interzis în spațiile interioare, Capitala stă prost, în continuare, la multe dintre capitolele la care, în 2015, societatea a cerut, iar politicul a promis, schimbare.

Autorizația de securitate la incendiu este în continuare mai degrabă opțională chiar pentru instituții publice, indiferent dacă vorbim despre sedii ale primăriilor, spitale sau școli.

Condițiile în care localurile au nevoie obligatorie de autorizație de securitate la incendiu au fost clarificate abia anul acesta. La un deceniu de la acea tragedie.

Însă alte reguli au fost chiar relaxate față de cele din 2015.

Și nu e clar dacă un club identic Colectivului ar avea nevoie de autorizație de securitate la incendiu, în 2026. Deși în 2015 ar fi avut.

Una dintre realitățile terifiante pe care le-a redescoperit poporul român, cu ocazia Colectivului, a fost că sistemul nostru sanitar nu e pregătit pentru crize de acest fel.

În context, politicienii au promis schimbări radicale. Și - în linii mari - cu atât ne-am ales. În ultimul deceniu, s-au deschis puține secții pentru mari arși, cu un număr foarte mic de paturi noi.

De fapt, statistica arată că aceste paturi sunt ocupate de pacienți chiar și în lipsa unor tragedii cu multe victime.

Sedii ale primăriilor, fără autorizație la incendiu

Faptul că nici principalul sediu al Primăriei Municipiului București nu are autorizație de securitate la incendiu, în 2026, dă un exemplu.

Deși reabilitarea clădirii de pe Bd. Regina Elisabeta a fost încheiată în 2017, recepția lucrărilor a fost amânată de mai multe ori.

Iar lucrările nerecepționate nu pot primi autorizația de securitate la incendiu din partea ISU.

PMB anunța, în luna iulie 2026, că este nevoie de o expertiză tehnică a clădirii pentru a finaliza recepția.

Tot atunci, municipalitatea a lansat o licitație pentru expertizarea clădirii.

Firma contractantă ar fi trebuit să se ocupe și de dosarul de securitate la incendiu ISU.

Problema este că, la respectiva licitație, nu a fost depusă nicio ofertă.

Procedura s-a reluat în luna septembrie. Și s-a anulat pe 15 octombrie, tot din lipsă de oferte.

Putem pune situația pe seama procedurilor complicate, a faptului că PMB funcționează într-o clădire veche și reabilitată? Cu siguranță că putem. Dar n-ar ajuta la nimic, în caz de incendiu.

Spre deosebire de PMB - care funcționează într-o clădire monument istoric, veche de peste 100 de ani - Primăria Sectorului 3 s-a mutat, chiar anul acesta, într-o clădire reabilitată integral și care nu are autorizație de securitate la incendiu.

Ba mai mult, conform primarului Robert Negoiță, nici nu ar avea cum să obțină autorizația la incendiu.

Deși a găzduit concerte, târguri de Crăciun, revelioane organizate de Primărie - iar  acum e sediu pentru instituțiile publice ale Sectorului 3 - Hala Laminor funcționează în continuare fără autorizație ISU.

Și asta, cu toate că acolo au avut loc deja mai multe incendii. Mai exact, în 2023, în decurs de mai puțin de o lună, au fost înregistrate incendii atât la o anexă lipită de hală, cât și la acoperișul Halei Laminor, pe care se montau, la acea vreme, panouri fotovoltaice.

Școli și spitale care funcționează, în continuare, pe risc propriu

Și multe școli și spitale funcționează, în continuare, fără autorizație ISU.

Într-un răspuns trimis pentru Press One în decembrie 2025, IGSU comunica că aproximativ 1000 de clădiri în care funcționează unități de învățământ în Capitală, publice sau private, funcționau fără autorizație de securitate la incendiu.

Situația nu s-a schimbat prea mult: evidența ISU București-Ilfov notează doar trei autorizații de incendiu emise pentru unități de învățământ din Capitală în anul 2026, până la 30 septembrie.

Între 2016 și 2025, potrivit situației ISU, au primit autorizație de securitate la incendiu doar 132 de clădiri folosite în scop educațional în București.

Și spitalele stau prost, în ciuda tragediei de la Matei Balș din 2021, în care un incendiu a provocat moartea a 26 de persoane spitalizate în contextul pandemiei de COVID-19.

În 2021, Hotnews relata că 11 dintre cele 19 spitale administrate de Primăria Capitalei funcționau tot fără autorizație la incendiu. Se vorbea despre o licitație, cu investiții de circa 100 de milioane de lei, pentru a aduce spitalele la standardul necesar pentru a obține autorizarea.

Este vorba despre următoarele spitale:

• Spitalul Clinic Colțea

• Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie Filantropia

• Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila”

• Spitalul Clinic „Nicolae Malaxa”

• Spitalul de Boli Cronice „Sfântul Luca”

• Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie și TBC Osteoarticular „Foișor”

• Centrul de Evaluare și Tratament a Toxicodependențelor pentru Tineri „Sfântul Stelian”

• Spitalul Clinic de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială „Prof. Dr. Dan Theodorescu”

• Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sîrbu” (Maternitatea Giulești)

• Spitalul Clinic „Sfânta Maria”

• Spitalul Clinic de Urologie „Prof. Dr. Th. Burghele”

București.ro nu a obținut încă o situație clară la zi, cu autorizație pentru fiecare corp de clădire și spațiu.

Cert este că, 5 ani mai târziu, pe lista obiectivelor autorizate de ISU București-Ilfov nu apare nicio autorizație nouă emisă pentru vreunul dintre aceste spitale, până la data de 30 septembrie 2026.

Sunt notate, în schimb, autorizații mai vechi, emise pentru corpuri specifice ale spitalelor „Sfânta Maria” și „Prof. Dr. Theodor Burghele”, emise înainte de 2021.

Primăriile nu mai pot autoriza unele amplasamente fără autorizație la incendiu. Nu e clar dacă astăzi ar fi fost exceptat Colectiv

Clubul Colectiv a primit autorizație de funcționare de la Primăria Sectorului 4 fără a avea o autorizație de securitate la incendiu - deși se afla în evidențele ISU.

Este contextul în care primarul Sectorului 4 de la momentul incendiului, Cristian Popescu Piedone, și-a dat demisia din funcție, a fost condamnat și încarcerat pentru abuz în serviciu.

În 2023, magistrații ÎCCJ au admis o cale extraordinară de atac invocată de fostul primar și au decis anularea condamnării lui Piedone. L-au repus și în funcția de primar al Sectorului 5, în care a fost ales în 2020.

Magistrații au motivat că nu exista, la momentul respectiv, o practică unitară în rândul primăriilor, și nici un cadru legal clar privind autorizarea localurilor publice care nu au autorizație ISU.

Cadrul legal a fost clarificat abia anul acesta, prin OUG 17/2026.

Ordonanța a introdus mai multe categorii de spații care pot primi autorizația de funcționare doar după ce o obțin pe cea de securitate la incendiu.

Printre acestea se numără sălile aglomerate, spațiile de alimentație publică mai mari de 600 mp, complexuri comerciale care se întind pe mai mult de 2500 mp, benzinării sau spațiile comerciale din metrou.

În practică, prevederea respectivă produce efecte legale de doar câteva săptămâni.

Deși ordonanța a intrat în vigoare în martie, a fost permisă o perioadă de grație de 6 luni în care autorizațiile de funcționare au putut fi, în continuare, date fără autorizație la incendiu.

Această perioadă a expirat la mijlocul lunii septembrie.

E greu de spus, însă, dacă astăzi Colectiv ar fi avut nevoie de autorizație de securitate la incendiu. Pentru că unele obligații legale au fost, de fapt, relaxate chiar și față de nivelul insuficient din  2015.

Spre exemplu, o hotărâre de guvern adoptată în 2022 a exceptat spațiile de alimentație publică (inclusiv barurile - n.red.), cu suprafață mai mare de 200 mp, de la obligativitatea de a obține autorizație de securitate al incendiu.

E o relaxare considerabilă. La momentul tragediei de la Colectiv, pentru aceste spații, obținerea autorizației de securitate la incendiu era obligatorie.

Cum s-ar fi aplicat noile prevederi, relaxate, raportat la Colectiv? Clubul din fosta fabrică Pionierul avea o suprafață declarată de 425 mp, deci - cel puțin în  teorie -  ar fi putut fi avantajat de această excepție.

Contextul: Colectiv funcționa ca „spațiu de alimentație publică de tip bar/club”.

De ce contează? Pentru a delimita ce înseamnă „sală aglomerată”, conform normelor ISU, se face un calcul al numărului de persoane pe care le poate acomoda spațiul, în funcție de suprafață utilă.

Pentru un club, calculul se face pentru o persoană pe fiecare jumătate de metru pătrat. În paralel, pentru un bar, calculul se face la 4,5 mp/persoană. Se adaugă și o cotă de 10% pentru personalul spațiului.

O sală aglomerată este considerată cea în care acest calcul duce la o capacitate mai mare de 200 de persoane, la parter, sau 150 la etaj - cu condiția ca fiecărei persoane să-i revină, maximum, 4 mp de pardoseală.

Pe calculul de bar, capacitatea Colectivului ar fi fost sub aceste praguri de sală aglomerată. Și nu ar mai fi fost supus obligativității obținerii autorizației ISU.

Dincolo de asta, interpretarea legii o fac experții și cei care o aplică.

Ce putem spune cu certitudine: nu există suficientă claritate și predictibilitate.

Cu paturi puține și secții închise, tot nu există locuri pentru mari arși în București

Incendiul de la Colectiv a scos în evidență și lipsa capacităților de tratare a marilor arși în România.

Deși s-au promis investiții și centre speciale pentru mari arși, situația nu este cu mult mai bună decât în 2015.

Prima unitate amenajată pentru mari arși în urma tragediei, la Spitalul Floreasca, a fost închisă în august 2025, după ce controale ale inspectorilor sanitari au constatat că este un focar de infecții nosocomiale.

Este în continuare în curs de „reorganizare”, iar autoritățile nu și-au asumat un termen pentru extindere.

După inaugurarea secției de la Floreasca, a mai fost inaugurată o secție modernă de mari arși la Spitalul Bagdasar-Arseni. Însă aceasta are doar trei paturi pentru mari arși și alte trei pentru tratarea victimelor cu arsuri care nu mai sunt în stare critică.

A mai fost renovată și secția ATI de la Spitalul de Arși, în 2017 – însă, în cadrul modernizării, numărul paturilor s-a înjumătățit: din 10, au mai rămas 5.

În momentul de față, spitalele din București nu fac față nici incidentelor de amploare mai mică cu mari arși.

La sfârșitul lunii septembrie, news.ro relata că nu mai exista niciun loc disponibil în paturile din secțiile destinate marilor arși ale spitalelor din Capitală, iar cazurile suplimentare sunt tratate în secțiile ATI.

Se află în construcție și un centru pentru copii mari arși, în cadrul Spitalului Grigore Alexandrescu – însă acesta va fi terminat abia în 2027, spun autoritățile.

În programul Guvernului Luca Niculescu este prevăzut și un nou spital de mari arși destinat adulților, care ar urma să fie construit în Capitală, după cum a scris București.ro anterior. 

Dar pare, mai degrabă, un obiectiv asumat pe repede înainte, pentru care nu există deja o strategie certă.

Până să facem măcar acest spital, în caz de urgență - așa cum  cum s-a întâmplat și în urma exploziei de la Crevedia, din 2023 - sistemul sanitar românesc nu poate face față fără sprijin extern.