Pe acoperișul clădirii principale a Academiei de Studii Economice, chiar deasupra intrării dinspre Piața Romană, stă de aproape un secol o cupolă cu o bilă metalică în vârf. Studenții care trec zilnic prin zonă, spre metrou sau spre terasele din jur, rareori ridică privirea. Cei care o fac și întreabă de ce e acolo primesc aproape mereu același răspuns: bila va cădea în ziua în care o studentă virgină va absolvi facultatea.

E genul de legendă care circulă în orice oraș cu universități vechi, dar la ASE are o particularitate. Potrivit unor povești transmise din generație în generație de bucureșteni, mitul nu s-a născut pe clădirea din Piața Romană, ci pe cea a Universității din București. Se zicea același lucru despre o bilă de acolo, iar cei care au construit-o ar fi dat-o jos tocmai ca să pună capăt miturilor. Legenda s-ar fi mutat apoi pe ASE, unde a prins rădăcini mult mai adânci, poate și pentru că bila chiar există și se vede clar din piață.

Nimeni nu a documentat vreodată originea exactă a poveștii, iar asta face parte din farmecul ei. Circulă în variante ușor diferite de la un student la altul, cu detalii care se schimbă în funcție de cine povestește. Ce rămâne constant e bila în sine, obiectul concret din jurul căruia s-a construit tot mitul.

Legenda chiar a avut un moment de panică reală. În vara lui 2008, bila a fost dată jos de pe clădire în timpul unor lucrări de renovare, iar vestea a circulat rapid printre studenți. Ministerul Educației a intervenit atunci, prin presă, ca să lămurească misterul: bila fusese scoasă temporar doar ca să fie curățată și lustruită, nu pentru că profeția s-ar fi împlinit. A revenit la locul ei la scurt timp după, spre liniștea celor care încă mai credeau în mit. 

O clădire ridicată pentru comerț, nu pentru legende

Povestea reală a clădirii e mai puțin savuroasă decât legenda, dar merită spusă. Academia s-a înființat la 6 aprilie 1913, prin decret regal, sub numele de Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale. Clădirea din Piața Romană, cea cu bila, a fost construită mult mai târziu, între 1924 și 1926, în ceea ce pe atunci se numea Piața Lascăr Catargiu. Planurile au fost semnate de arhitecții Grigore Cerchez și Edmond van Saanen Algi.

Foto: Promoția 1920.  Copyrighted și Creator: www.cornelconstantin.ro

Complexul s-a extins treptat. Între 1932 și 1933 a apărut fresca Ceciliei Cuțescu-Storck, "Istoria comerțului românesc", pictată în Aula Magna a palatului și vizibilă și astăzi de oricine intră în sală. În 1935 s-a ridicat clădirea bibliotecii, lipită de corpul principal, iar în 1940 a fost dată în folosință clădirea muzeului comercial. Practic, ce vedem azi în Piața Romană s-a construit în etape, pe parcursul a aproape două decenii.

Perioada comunistă a adus și numele care mai apare uneori în povești vechi ale bucureștenilor: Institutul de Științe Economice și Planificare "V. I. Lenin". Reforma învățământului din 1948 a transformat fosta Academie de Științe Comerciale și Cooperatiste în acest institut, organizat după model sovietic. Abia din 1967-1968 instituția a revenit la o structură apropiată de cea europeană și a primit numele pe care îl poartă și acum, Academia de Studii Economice.

Clădirea a trecut și prin cutremurul din 1977, care a distrus o parte importantă din Piața Romană: blocul Palladio, o bucată din blocul Simu, clădirea unde funcționa cofetăria Casata. ASE a rezistat, dar a pierdut o porțiune din cupolă, cea peste care stă azi bila legendei.

Ce s-a schimbat în ultimii ani

Cine a trecut prin Piața Romană în ultimul deceniu a văzut zona în șantier aproape constant. Casa Nanu-Muscel, vila abandonată lipită de corpul principal al ASE, a intrat în proprietatea universității în 2012 și a stat ani buni ocupată de porumbei și de oameni ai străzii, blocată în litigii între academie și firma de construcții. Restaurarea a fost finalizată, iar clădirea găzduiește acum Muzeul ASE.

În spatele ei s-a ridicat o construcție nouă de șapte etaje, cu o fațadă din sticlă și inserții de cupru, semnată de arhitectul Remus Hârșan. Soluția a stârnit controverse: reprezentanți ai fundației Pro Patrimonio au numit-o nepotrivită pentru forma circulară a pieței, în timp ce arhitectul a explicat că s-a inspirat dintr-un proiect al lui David Chipperfield de la biblioteca publică din Des Moines.

Foto: Cultura la dubă 

Extinderile au continuat și mai recent. La sfârșitul lui septembrie 2025, ASE a inaugurat Clădirea "Mihai Eminescu" de pe Bulevardul Dacia, după reabilitare, alături de imobilul din Piața Romană nr. 7 și Casa Sabba Ștefănescu, redate anterior comunității universitare. Anul universitar 2025-2026 a început cu peste 10.100 de studenți noi înscriși la licență, masterat și doctorat, într-o comunitate academică de peste 25.000 de membri.

Bila, între timp, rămâne pe locul ei. Nimeni nu a văzut-o clintindu-se.

Foto: arhiva.ase.ro