Factura bucureștenilor la apă rece și canalizare va crește, în câteva luni, cu circa 28 de lei pe lună.

Sunt bani în plus pe care Apa Nova îi va încasa de la populație ca să finanțeze parte dintr-un program de investiții, în următorii 11 ani.

Lucrările vizează, în principal, creșterea capacității rețelei de canalizare a Capitalei și o mai bună protecție, în caz de inundații.

Nevoia unor investiții de acest fel a devenit tot mai evidentă, în ultimii ani, din cauză că, la fiecare furtună majoră, sunt zone din oraș care se inundă. Nu din cauză că n-ar funcționa canalizarea, ci din cauză că aceasta este subdimensionată pentru cantitățile mari de apă care cad într-un timp foarte scurt.

Apa Nova se ocupă de gestionarea rețelelor de apă potabilă și canalizare din Capitală în baza unui contract cu Primăria Municipiului București (PMB), valabil până în anul 2037.

Acest contract este modificat, periodic, prin acte adiționale.

În ședința de vineri, 28 august, la propunerea lui Ciprian Ciucu, Consiliul General a dat undă verde celui de-al 13-lea astfel de act adițional.

Prin intermediul documentului, Apa Nova își asumă – în următorii 11 ani – investiții de circa 300 de milioane de euro. Actul adițional instituie, în același timp, și un mecanism prin care compania va finanța investiții realizate de municipalitate. Programul vizează atât rețeaua de canalizare, cât și sistemul de alimentare cu apă. 

„Vor investi în 221 de kilometri de rețea de apă și canalizare: 70 km de rețea de apă și 147 km de rețea de canalizare. Per total, deci, două treimi din rețeaua la care se va interveni va fi cea de canalizare.

Și aici, 47 km vor fi doar colectoare mari (conducte sau galerii închise, rectangulare – n.red.) care sunt puternic degradate. Și care pun probleme de prăbușire a carosabilului pe sub care trec.

Se vor face bazine de retenție, în zonele unde știm că sunt probleme. Spre exemplu, în zona Parcului Carol. Se vor face stații de pompare în aceste zone.

Se lucrează acum la studii de fezabilitate. Urmează proiectarea, apoi lucrările. Mai e mult până departe. Dar dacă începem acum, peste 10 ani, vom fi tot în aceeași situație”, a explicat primarul general, Ciprian Ciucu.

Anterior, în ședința Comisiei Economice a Consiliului General de miercuri, 26 august, directoarea Direcției de Utilități, Roxana Ionescu, a prezentat un model de calcul.

„Creșterea este de aproximativ 22%, ceea ce înseamnă cam 2,7 lei pe metru cub, la apă și canalizare. Impactul social va fi de aproximativ 28 de lei pe lună. Pe factură, mă refer.

Va fi o creștere (a facturii – n.red.) de la 120 de lei la aproximativ 148 de lei”, a explicat Roxana Ionescu, la solicitarea consilierilor generali.

În aceeași comisie, reprezentanții Apa Nova au susținut că, la acest moment, tariful perceput de companie este al doilea cel mai mic din țară.

Ajustarea tarifară nu este însă destinată exclusiv investițiilor. Potrivit documentelor aprobate de Consiliul General, prin aceasta urmează să fie recuperate și alte costuri suplimentare suportate de Apa Nova.

Când crește factura la apă și canalizare 

Potrivit proiectului de hotărâre adoptat pe 28 august de Consiliul General, la propunerea lui Ciprian Ciucu, Apa Nova are maximum 30 de zile de la semnarea Actului adițional nr. 13 pentru a transmite Comisiei de Experți solicitarea de ajustare tarifară.

Comisia de Experți internaționali ai Concesiunii trebuie să emită un raport în termen de 30 de zile de la primirea solicitării. Termenul poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.

Ulterior, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) va stabili ajustarea tarifului, pe baza raportului Comisiei de Experți. 

Prin urmare, nu există încă în documen

t o dată exactă de la care bucureștenii vor plăti tariful majorat. Actul adițional prevede că ajustarea va produce efecte pentru clienți de la data stabilită de ANRSC. 

Unde și în ce se va investi, în fiecare zonă a Capitalei 

Actul adițional conține o listă orientativă cu sute de posibile investiții. Asta nu înseamnă că toate lucrările enumerate sunt, deja, aprobate pentru execuție. Ele vor fi selectate și prioritizate ulterior, iar lista poate fi modificată, în limita banilor disponibili pentru program. 

• În nord-estul orașului sunt prevăzute un bazin de retenție în zona Parcului Național și lucrări la mai multe colectoare și descărcătoare din zonele Colentina, Pantelimon, Fundeni și Plumbuita, inclusiv către lacurile Fundeni și Plumbuita. 
• În zona centrală și de-a lungul Dâmboviței, lista include un interceptor pentru două deversoare în râul Dâmbovița, lucrări la colectorul B4 și un bazin de retenție la Nerva Traian, precum și intervenții pe Splaiul Independenței, în zona Națiunile Unite, Podul Unirii și Palatul de Justiție.
• În est și sud-est sunt prevăzute lucrări ample în zonele Theodor Pallady, Dristor, Olteniței și Văcărești, inclusiv colectoare și rețele de canalizare. Documentul menționează explicit și o soluție pentru gestionarea inundațiilor în zona Pasajului Mihai Bravu–Văcărești și intervenții la stația de pompare a apelor uzate Progresul–Jilava. 
• În vestul Capitalei sunt incluse lucrări la colectoarele A2, A3 și B1, inclusiv descărcătoare către Lacul Morii și râul Dâmbovița și intervenții în zona Giulești și Calea Timișoara. 

Programul nu înseamnă însă doar canalizare. 

Lista cuprinde și conducte magistrale și de distribuție pentru apă, inclusiv artere de diametre mari, precum și apeducte. Printre arterele pe care apar asemenea intervenții sunt Iancu de Hunedoara, Lascăr Catargiu, Regele Mihai, Nicolae Titulescu, Șisești și Calea Victoriei.