Skip to main content

Știri

Cine a construit Biserica Greacă „Buna Vestire” din București, singurul templu elen al Capitalei

Cine a construit Biserica Greacă „Buna Vestire” din București, singurul templu elen al Capitalei

By Bucharest Team

  • Articole

Într-o zonă istorică a Bucureștiului, la intersecția bulevardelor Pache Protopopescu și Ferdinand I, se ridică Biserica Greacă „Buna Vestire”, un edificiu care fascinează atât prin frumusețea sa, cât și prin încărcătura sa simbolică. Este singurul templu elen al Capitalei, un monument în care se împletesc armonios două lumi: raționalitatea sobră a templelor ionice din Grecia Antică și mistica bizantină a tradiției ortodoxe. Pentru a înțelege povestea acestei construcții, trebuie să privim mai întâi spre comunitatea greacă, care a avut un rol major în evoluția economică, culturală și spirituală a orașului.

O comunitate străveche în inima Bucureștiului

Prezența grecilor în Țările Române este atestată încă din Evul Mediu. După căderea Constantinopolului în 1453, un val de refugiați greci s-a stabilit în spațiul românesc, atras de stabilitatea relativă și de faptul că populația locală împărtășea aceeași credință ortodoxă.

Documentul de atestare a Bucureștiului din 1459, emis de Vlad Țepeș, menționează deja un negustor grec, semn al unei prezențe constante și vechi. Istoricul Georgeta Filitti remarcă faptul că mulți greci au văzut în Țările Române un „paradis” față de asuprirea otomană.

Ei s-au integrat în viața locală, au contribuit la comerț, educație și cultură, iar familii precum Cantacuzinii sau Ipsilantii au influențat profund destinul Principatelor Române.

Inițiativa construirii unui templu elen

La sfârșitul secolului al XIX-lea, grecii din Capitală au simțit nevoia de a-și ridica un lăcaș care să-i reprezinte nu doar ca oameni ai credinței, ci și ca promotori ai culturii. În mai 1881, sub numele simbolic „Orphaeus”, inspirat de mitologicul Orfeu, membrii marcanți ai comunității au inițiat un proiect ambițios.

Mai exact, construirea unei biserici și a unei școli, ambele aflate sub patronajul Ambasadei Greciei. Această soluție era necesară deoarece comunitatea elenă nu avea personalitate juridică și, implicit, nu putea deține proprietăți în mod direct.

Comitetul de inițiativă a fost alcătuit din figuri importante ale vremii: ambasadorul Greciei la București, Marcos Dragoumis, în calitate de președinte, C. Zappas ca vicepreședinte și bancherul N. Cryssovelonis în rol de casier.

Pe 25 martie 1889, chiar de sărbătoarea Bunei Vestiri și a Zilei Naționale a Greciei, a fost pusă piatra de temelie a bisericii și a clădirii ambasadei. Cele două edificii au fost amplasate într-un loc strategic, astfel încât să fie vizibile din mai multe direcții, simbolizând prezența fermă și vizibilă a comunității grecești în inima Bucureștiului.

Arhitectură unică în peisajul românesc

Biserica Greacă „Buna Vestire” se distinge printr-o arhitectură neobișnuită. Fațada sa amintește de templele din Atena, cu coloane ionice, linii drepte și o simetrie riguroasă. Această sobrietate clasică inspiră respect și venerație. Însă, odată pășit în interior, atmosfera se transformă.

Picturile murale, icoanele și iconostasul în stil bizantin redau căldura și profunzimea spirituală a ortodoxiei. Această fuziune între raționalitatea Greciei Antice și mistica ortodoxă bizantină face ca edificiul să fie unic în România.

Primul serviciu religios a avut loc pe 25 martie 1901, de Buna Vestire și în Duminica Floriilor. Acesta a marcat inaugurarea oficială a lăcașului de cult. În același an, Regele Carol I a vizitat biserica, gest care demonstra recunoașterea rolului important pe care comunitatea greacă îl juca în viața socială a României.

Perioada comunistă și declinul

După instaurarea regimului comunist, multe biserici au fost marginalizate, închise sau chiar demolate. Biserica Greacă „Buna Vestire” nu a scăpat de această soartă.

Timp de mai mulți ani, porțile sale au rămas ferecate, iar edificiul a intrat într-o perioadă de decădere. Atât spiritual, cât și material, comunitatea a fost lipsită de un centru de întâlnire, iar monumentul a suferit vizibil din cauza lipsei de întreținere.

Această perioadă de tăcere a durat până după 1989, când România și-a redobândit libertatea religioasă și culturală. Atunci, grecii din țară și din diaspora au găsit resursele necesare pentru a salva edificiul.

Renașterea bisericii după 1990

În 1997, familia Grigoriadis din Salonic, alături de alți membri ai comunității grecești și cu sprijinul Ambasadei Greciei, a demarat un amplu proces de renovare și consolidare a bisericii.

Lucrările au fost complexe, implicând restaurarea picturilor, consolidarea structurii și readucerea lăcașului la frumusețea de odinioară. După cinci ani de eforturi, în aprilie 2002, biserica a fost redeschisă publicului într-o ceremonie solemnă, plină de emoție și încărcată de simbolism.

Această redeschidere a marcat renașterea nu doar a unui monument, ci și a spiritului unei comunități care și-a regăsit identitatea și locul în Capitală.

Rolul cultural și spiritual al comunității grecești

Construcția și istoria Bisericii Grecești „Buna Vestire” reflectă mai mult decât existența unei comunități religioase. Ele vorbesc despre legăturile profunde dintre români și greci, despre o conviețuire pașnică și despre schimburi culturale constante.

Profesorii greci au predat în Academiile Domnești de la București și Iași, contribuind la formarea intelectuală a tineretului român. Ei au adus cu sine tradiția filosofică, cunoștințe de științe și arte, marcând dezvoltarea culturală a țării.

Grecii nu au fost doar refugiați, ci și promotori ai unei vieți urbane dinamice. Prin comerț, prin educație și prin activitatea politică, au devenit parte integrantă a elitei românești.

Biserica Greacă este expresia materială a acestei contribuții. Ea este un punct de referință care amintește că Bucureștiul s-a construit prin diversitate, dialog și respect reciproc între comunități.

Un simbol al integrării și diversității

Astăzi, Biserica Greacă „Buna Vestire” este mai mult decât un monument arhitectonic sau un lăcaș de cult. Ea este o mărturie vie a rezistenței și a capacității unei comunități de a-și păstra identitatea în timp ce se integrează într-o societate mai largă.

Într-un oraș cosmopolit precum Bucureștiul, edificiul rămâne un simbol al dialogului dintre culturi și al diversității care dă identitate capitalei.

Prin frumusețea clasică a fațadei, prin atmosfera bizantină a interiorului și prin povestea plină de încercări și renaștere, Biserica Greacă continuă să fascineze vizitatorii și să inspire comunitatea. Este un reper pe harta spirituală a Capitalei și un loc unde istoria, arta și credința se întâlnesc.

Cine a construit Biserica Greacă „Buna Vestire”? Răspunsul nu se rezumă doar la numele unor ambasadori, bancheri sau inițiatori. Ea a fost ridicată de întreaga comunitate greacă din București, sprijinită de solidaritatea unei diaspore care nu și-a uitat rădăcinile.

Este opera colectivă a unor oameni care au dorit să lase în urmă o moștenire vizibilă, o punte între tradiția greacă și modernitatea românească.

Astăzi, la mai bine de un secol de la ridicarea sa, Biserica Greacă „Buna Vestire” rămâne un templu al memoriei, al credinței și al prieteniei româno-elene.

Povestea ei este o lecție despre cum identitatea unei comunități se poate înrădăcina și înflori în mijlocul unui oraș, devenind parte din patrimoniul său cultural și spiritual.

Citește și: Biserica Kretzulescu, între trecut și prezent. Ridicat de Safta Brâncoveanu, salvat de la ruinare

Evenimente viitoare