Cine a fost Iliaș Vodă și de ce are o stradă cu numele său în sudul Capitalei
- Articole
- 09 NOV 26
În sudul Bucureștiului există o stradă atât de scurtă încât poate trece aproape neobservată printre arterele cartierului Berceni. Strada Iliaș Vodă pornește din Strada Șoimuș și păstrează un nume care trimite nu la un personaj al istoriei bucureștene, ci la un domnitor al Moldovei din secolul al XV-lea. Denumirea este cu atât mai interesantă cu cât strada a primit numele în 1941, într-o amplă operațiune de schimbare a nomenclaturii din comuna suburbană Șerban-Vodă. Atunci au fost modificate 269 de denumiri stradale, iar mai multe artere au primit numele unor voievozi români. Printre ele s-au numărat Constantin Vodă, Grigore Vodă, Ștefan Vodă, Vlad Vodă și Iliaș Vodă, dintre care aceste cinci denumiri au supraviețuit până astăzi. Cine a fost, însă, Iliaș Vodă? În spatele numelui aparent solemn al unei străzi de cartier se află povestea unui domnitor moldovean prins într-unul dintre cele mai dure conflicte dinastice ale Evului Mediu românesc, un conflict care s-a încheiat cu detronarea și orbirea sa.
De ce a primit strada numele unui domnitor moldovean
Pentru a înțelege apariția Străzii Iliaș Vodă în Berceni trebuie privită mai întâi situația administrativă a zonei în perioada interbelică. Sudul actual al Capitalei nu era încă în întregime parte din municipiul București. Cătunul Bellu și localitățile din jurul său au trecut prin mai multe reorganizări administrative, iar comuna Șerban-Vodă a reprezentat una dintre structurile importante ale acestei zone. În 1926, comuna a fost inclusă în Sectorul III Albastru al Bucureștiului, iar dezvoltarea edilitară a continuat în deceniile următoare.
În acest context trebuie plasată și decizia din 1941 privind schimbarea unui număr foarte mare de nume de străzi. Sursele dedicate istoriei cartierului Berceni menționează că, în luna iulie a acelui an, 269 de denumiri din comuna Șerban-Vodă au fost modificate. Șaisprezece dintre străzile rebotezate au primit nume de domnitori, fără ca în denumirea oficială să fie precizat întotdeauna despre care voievod era vorba.
În cazul străzii Iliaș Vodă nu există, în sursele consultate, o explicație documentară directă privind motivul pentru care Comisia de Nomenclatură a ales tocmai acest voievod. Prin urmare, nu poate fi afirmat cu certitudine că alegerea a avut legătură cu un anumit eveniment din istoria Moldovei sau cu o intenție simbolică precisă.
Cert este că numele a fost introdus într-o perioadă în care autoritățile recurgeau frecvent la personaje istorice pentru reorganizarea nomenclaturii urbane. Astfel, strada foarte scurtă din actualul Berceni a primit numele unui domnitor care a trăit și a domnit cu aproape cinci secole înainte.
Iliaș I a fost fiul și succesorul lui Alexandru cel Bun
Iliaș, cunoscut în istoriografie și sub forma Iliaș I, a fost fiul cel mare al lui Alexandru cel Bun. Spre deosebire de unii voievozi care au ajuns pe tron fără o pregătire prealabilă, Iliaș fusese asociat la domnie de tatăl său încă din 1414. Această asociere i-a oferit o experiență îndelungată înainte de moartea lui Alexandru cel Bun, survenită la 1 ianuarie 1432.
La moartea tatălui său, Iliaș a preluat efectiv tronul Moldovei. Prima sa domnie a început în ianuarie 1432 și s-a încheiat în 1433. Așadar, formularea potrivit căreia ar fi domnit doar „puțin mai mult de un an” este aproximativă; cronologia tradițională indică o domnie de aproape douăzeci de luni.
Problema principală a lui Iliaș nu a fost însă lipsa de experiență, ci conflictul cu fratele său vitreg, Ștefan al II-lea. Cei doi erau fii ai aceluiași tată, Alexandru cel Bun, dar proveneau din mame diferite. Într-o epocă în care succesiunea la tron nu urma o regulă simplă și rigidă, asemenea legături de familie nu împiedicau apariția unor conflicte pentru putere.
Rivalitatea dintre cei doi frați avea să transforme Moldova într-un teatru al luptelor politice și militare, în care au intervenit și puteri sau personaje din afara țării.
Ștefan al II-lea a contestat tronul fratelui său
Ștefan al II-lea s-a ridicat împotriva lui Iliaș, iar conflictul dintre frați a devenit rapid unul violent. În această confruntare au intervenit și aliați externi, printre care voievozi ai Țării Românești. Sursele istorice arată că Ștefan a beneficiat de sprijinul lui Alexandru Aldea, iar Vlad Dracul este menționat în contextul relațiilor politice și familiale care legau elitele Moldovei și Țării Românești.
În 1433, Iliaș a pierdut tronul și s-a refugiat în Polonia. A încercat ulterior să revină în Moldova, dar confruntarea cu Ștefan a continuat. În 1434, a suferit o nouă înfrângere la Dărmănești, iar situația sa părea din nou compromisă.
Schimbarea politică produsă în Polonia după moartea regelui Vladislav Jagello i-a oferit însă lui Iliaș o nouă oportunitate. Noul rege, Vladislav al III-lea, era favorabil cauzei sale, iar Iliaș a revenit în Moldova în 1435. Conflictul militar nu a produs o victorie decisivă pentru niciuna dintre tabere, astfel încât cei doi frați au ajuns, în cele din urmă, să împartă puterea.
Moldova a avut doi domni în același timp
Perioada următoare este una dintre cele mai neobișnuite din istoria medievală a Moldovei. Iliaș și Ștefan al II-lea au ajuns să exercite împreună autoritatea domnească, fiecare având propria zonă de influență. Iliaș a rămas asociat cu partea de nord a țării, având legătura principală cu Suceava, în timp ce Ștefan controla partea de sud-est, cu centre importante precum Vaslui și zona cetăților de la Dunăre.
Această asociere nu a însemnat însă sfârșitul rivalității. Relația dintre frați a rămas fragilă, iar Moldova a continuat să fie afectată de conflicte politice și incursiuni externe. Sursele istorice indică atacuri tătare în 1439 și 1440, într-o perioadă în care autoritatea centrală era deja împărțită între cei doi domni.
În jurul anului 1442, echilibrul dintre cei doi s-a rupt din nou. Iliaș a pierdut poziția pe care o deținea, iar Ștefan a ajuns să controleze singur Moldova. Cronologia exactă a ultimelor confruntări este prezentată diferit în sursele istorice, însă cert este că Iliaș a revenit în lupta pentru tron și a fost în cele din urmă capturat și orbit.
Cum a ajuns Iliaș să fie orbit de propriul frate
Episodul care a transformat conflictul dintre cei doi frați într-o poveste dramatică a istoriei Moldovei este orbirea lui Iliaș. Letopisețul lui Grigore Ureche relatează că Ștefan l-a prins pe fratele său și i-a scos ochii, pentru a-l împiedica să mai poată revendica tronul.
Istoricii nu sunt însă perfect de acord asupra momentului exact al acestui episod. Unele cronologii îl plasează în 1442 sau 1443, în timp ce alte cercetări documentare îl datează în 1444. Un studiu publicat în Acta Moldaviae Meridionalis menționează revenirea lui Iliaș în Moldova în mai 1444, urmată de înfrângerea, capturarea și orbirea sa din porunca lui Ștefan.
Dincolo de diferențele de cronologie, rezultatul a fost același. Iliaș a fost scos definitiv din competiția pentru tron și s-a refugiat în Polonia. Ștefan al II-lea a rămas conducător al Moldovei, dar conflictul nu s-a încheiat odată cu orbirea fratelui său.
Câțiva ani mai târziu, Roman al II-lea, fiul lui Iliaș, avea să se răzbune. În 1447, Roman l-a ucis pe Ștefan al II-lea și a preluat tronul Moldovei.
Un al doilea Iliaș Vodă complică povestea
Există un detaliu care face și mai interesantă povestea străzii din Berceni. Iliaș I nu a fost singurul domn al Moldovei care a purtat acest nume. Aproximativ un secol mai târziu, pe tronul Moldovei a ajuns Iliaș Rareș, fiul lui Petru Rareș, cunoscut în istoriografie drept Iliaș al II-lea sau Ilie Rareș.
Iliaș Rareș a domnit între 1546 și 1551, după cea de-a doua domnie a tatălui său. La 3 septembrie 1546 a urcat pe tron, iar la sfârșitul domniei a ales un destin cu totul diferit de cel al înaintașului său. În 1551 a renunțat la tron și s-a dus la Constantinopol, unde s-a convertit la islam și a primit numele Mehmed. Ulterior, a primit funcția de guvernator al Silistrei.
Și acest Iliaș avea un frate care i-a urmat la domnie, Ștefan Rareș. Asemănarea dintre cele două istorii poate crea confuzie, însă există diferențe majore. Iliaș I a fost fiul lui Alexandru cel Bun și a intrat într-un război pentru tron cu fratele său Ștefan al II-lea. Iliaș al II-lea, fiul lui Petru Rareș, a renunțat voluntar la domnie și a trecut la islam.
Prin urmare, atunci când o stradă din Berceni poartă numele simplu de „Iliaș Vodă”, fără numeral sau altă precizare, rămâne o mică ambiguitate istorică.
De ce se numește strada Iliaș Vodă
Nu există, în sursele istorice consultate, un document care să precizeze explicit că autoritățile din 1941 au dorit să-l omagieze pe Iliaș I și nu pe Iliaș al II-lea. Totuși, contextul în care au fost stabilite denumirile oferă un indiciu important: cele șaisprezece străzi rebotezate în comuna Șerban-Vodă au primit nume de domnitori, fără alte explicații individuale.
În aceste condiții, identificarea lui Iliaș Vodă cu Iliaș I este plauzibilă, mai ales pentru că acesta este personajul cunoscut în tradiția istorică românească sub forma consacrată „Iliaș Vodă”. Dar, fără procesul-verbal sau documentul original al Comisiei de Nomenclatură care să explice alegerea, nu poate fi afirmat categoric motivul pentru care numele a fost preferat.
Paradoxul este însă remarcabil. O stradă de câteva case din sudul Bucureștiului poartă numele unui domnitor care a avut o domnie fragmentată, a luptat ani întregi pentru tron și a sfârșit orbit de propriul frate. Numele său a supraviețuit nu printr-un monument sau printr-o statuie, ci printr-o arteră discretă din Berceni.
O stradă mică pentru o poveste mare
Strada Iliaș Vodă este unul dintre exemplele prin care nomenclatura Bucureștiului păstrează fragmente de istorie care altfel ar putea fi uitate. În cazul de față, numele nu trimite la un eveniment bucureștean și nici la un personaj legat direct de dezvoltarea orașului, ci la o figură medievală din istoria Moldovei.
Povestea sa este, în același timp, una despre succesiune, alianțe, rivalități de familie și fragilitatea puterii medievale. Iliaș I fusese pregătit pentru tron încă din timpul vieții tatălui său, Alexandru cel Bun, dar domnia sa a fost marcată aproape permanent de conflictul cu Ștefan al II-lea. După ani de lupte, asociere la domnie și noi confruntări, Iliaș a fost capturat și orbit, iar urmașul său avea să se răzbune câțiva ani mai târziu.
Astăzi, puțini dintre cei care trec prin Berceni au motive să se întrebe cine a fost Iliaș Vodă. Strada este mică, ascunsă între arterele cartierului și lipsită de elemente spectaculoase care să-i dezvăluie trecutul. Tocmai de aceea, numele ei este cu atât mai interesant.
În spatele celor câteva zeci de metri de stradă se află istoria unui domnitor medieval, a unei lupte fratricide pentru tronul Moldovei și a unei epoci în care pierderea puterii putea însemna nu doar exilul, ci și mutilarea celui învins. Iar faptul că acest nume a fost păstrat în peisajul Bucureștiului din 1941 până astăzi transformă mica Stradă Iliaș Vodă într-un discret reper al memoriei istorice a sudului Capitalei.
