Primarul general Ciprian Ciucu anunță că, de la 1 noiembrie 2027, începe să elimine, progresiv, mașinile foarte poluante din anumite zone ale orașului.

Mai întâi, mașinile non-Euro nu vor mai putea circula în centrul Capitalei. Apoi, vor fi interzise în întregul București. Etapizat, până în 2032, mașinile cu norme de poluare Euro 1, 2 și 3 nu vor mai putea circula prin București. Iar în centru nu vor mai ajunge nici măcar cele Euro 5.

Primăria Generală revine, deci, la aplicarea Zonei de Acțiune pentru Calitatea Aerului (ZACA). Este un proiect pe care l-a început și Gabriela Firea, în perioada în care era primar general. Și pe care Ciprian Ciucu – pe atunci consilier general PNL – l-a susținut prin vot.

Firea a renunțat, însă, la proiect, în urma presiunii publice.

Conform datelor Registrului Auto Român, în București și Ilfov sunt înmatriculate 2,86 milioane de mașini. Dintre acestea, aproape 1,3 milioane sunt vechi și poluante:

• 461.251 de mașini au între 22 și 35 de ani, sunt Non Euro, Euro 1, 2 și 3

• 835.856 au între 17 și 21 ani - sunt Euro 4

„Avem în acest moment aproximativ 2,8 milioane de autoturisme înmatriculate, ca să vedeți cum suntem. Dintre acestea, aproape 2,3 milioane sunt vechi și poluante.

Avem aproximativ 460.000 de mașini care au 22-25 de ani. Sunt Euro 1, Euro 2 și Euro 3. Și avem undeva la 835.000 de mașini între 17 și 21 de ani.
Ceea ce vă propunem este ca, începând cu anul 2027, timp de cinci ani, să eliminăm, etapizat, mașinile foarte poluante și foarte vechi din zona centrală a Bucureștiului.

Experții care au documentat situația au definit zona centrală care este cea mai poluată. Nu centrul în sensul în care îl avem noi, nu până la inel, dar, în fine, este zona veche, zona centrală, pe care trebuie să o scoatem foarte rapid din circulația mașinilor foarte poluante.
Din 2027, în zona centrală, nu vom mai permite mașinilor foarte poluante și foarte vechi, mai vechi de 36 de ani, să circule.

În 2028, nu vom mai permite mașinilor care au peste 33 de ani, deci mașinilor mai vechi de 1992.

Ideea este următoarea: zona de aplicare se numește zona centrală în 2027 și 2028 și, ulterior, măsurile se extind la restul Bucureștiului.

În 2027 nu mai avem non-Euro în zona centrală, iar în 2028 nu mai avem non-Euro în București.

Din 2029 nu mai avem non-Euro și Euro 1, care au între 33 și 36 de ani, în zona centrală. Din 2029 nu mai avem aceste mașini în București.

Euro 2, adică mașinile foarte vechi, de peste 30 de ani: nu mai avem Euro 2 în zona centrală din 2029 și nu mai avem Euro 2 în București din 2030.
Euro 3, mașinile vechi: nu mai avem Euro 3 din 2030 în zona centrală și din 2032 nu mai avem Euro 3 în București”. a declarat Ciprian Ciucu.

Vor fi introduse excepții. Ciucu spune că nu foarte multe

Măsurile anunțate de primarul general ar urma să fie aplicate inclusiv în weekend. Întrebat de Bucuresti.ro ce se va întâmpla cu cele câteva sute de autobuze Mercedes Citaro ale STB, încadrate la normele de poluare Euro 3 și Euro 4, Ciprian Ciucu a spus că acestea ar putea fi exceptate de la noile reguli.

„Eu sunt adeptul, cum ziceam, fără excepții, pentru că, de obicei, excepțiile… se abuzează de ele. Adică fără excepții pentru instituțiile publice. Evident că trebuie să ținem cont de realitatea din teren.

Dacă sunt câteva autobuze STB care încă sunt poluante, oricum ele vor fi înlocuite. Nu știu dacă ați aflat, dar am scos o nouă serie de autobuze, care sunt foarte puțin poluante, cel puțin din această categorie, la licitație. Avem și șaptezeci și ceva de tramvaie scoase la licitație. Noi înlocuim permanent parcul auto.

Dacă în anumite zone nu vom reuși, evident că pot fi exceptate, nu știu, 100-200 de autobuze care nu sunt la nivelul Euro. Nu văd de ce să exceptăm autobuzul, pentru că cei care folosesc autobuzul oricum sunt mai eficienți în ceea ce privește emisiile decât cei care merg individual cu mașina”, a declarat Ciprian Ciucu.

Excepții ar putea fi prevăzute și pentru autoturismele de colecție, precum și pentru anumite tipuri de utilaje.

„Nu vreau să ajung să primesc telefoane de la agenții și ministere. Este foarte nasol când primesc telefoane, pentru că îți minează autoritatea morală când începi să faci excepții. Nu mai vreau să primesc telefoane.

Evident, dacă sunt cazuri foarte clare, da. Uite, avem șantiere, sunt basculante acolo și așa mai departe. Nu să fim absurzi. Nu o să fim absurzi să nu dăm niște excepții. Dar trebuie să fie, în primul rând, transparente și clar explicat de ce se face acea excepție”, a declarat primarul general.

Traficul este principala sursă de poluare în București

Datele prezentate de Primăria Capitalei arată că Bucureștiul nu are o singură problemă de poluare. Sursele diferă în funcție de poluant și de zona orașului.

În cazul dioxidului de azot (NO₂), traficul rutier este principala sursă. Poluarea este concentrată în special pe arterele centrale, unde clădirile limitează dispersia aerului. Practic, în aceste zone peste 80% din concentrația de NO₂ poate fi atribuită surselor legate de trafic.

Un exemplu este Piața Unirii, unde traficul reprezintă aproximativ trei sferturi din concentrația de NO₂. Zona în care media anuală depășește valoarea-limită legală de 40 µg/m³ este estimată la aproximativ 3,2 kilometri pătrați, iar circa 47.000 de bucureșteni ar fi expuși unor concentrații peste această valoare.

Situația este diferită în cazul particulelor PM₁₀ și PM₂,₅, care provin din surse mai diverse. Praful ridicat de traficul rutier, șantierele și arderea lemnului și a altor combustibili solizi pentru încălzirea locuințelor contribuie la poluare. În cazul PM₂,₅, încălzirea rezidențială este indicată ca o sursă locală importantă, mai ales în sezonul rece.

Potrivit calculelor Institutului Național de Sănătate Publică, în cazul dioxidului de azot, analiza estimează 630 de decese atribuibile expunerii la acest poluant în rândul populației de peste 30 ani. Acestea reprezintă aproximativ 3,11% din decesele prin cauze naturale luate în calcul.

Impactul estimat este mai mare în cazul particulelor fine. Pentru PM₂,₅, analiza indică 1.673 de decese atribuibile expunerii, în scenariul central, echivalentul a 8,26% din decesele prin cauze naturale analizate.

Datele nu înseamnă că fiecare deces în parte poate fi atribuit exclusiv poluării, ci reprezintă o estimare epidemiologică a numărului de decese asociate statistic expunerii populației la concentrațiile de poluanți analizate.