Primăria Sectorului 1 încearcă să transfere CET Grivița fie către Primăria Capitalei, fie către Termoenergetica sau Electrocentrale București (ELCEN).

Scopul: să salveze centrala de la dispariție, în condițiile în care societatea care o administrează, CET Grivița SA, se află în insolvență și este expusă riscului de faliment. Într-un asemenea scenariu, activele centralei ar putea fi valorificate pentru plata datoriilor către creditori.

Vă spunem astăzi cum a ajuns în pragul falimentului o societate care vinde energie termică în București, un oraș în care capacitatea de producție este insuficientă.

Centrala de pe Calea Griviței nr. 357 este una dintre cele mai vechi din București. A început să livreze energie termică în sistemul centralizat al Capitalei încă din anul 1962.

A fost extinsă în 1963 și, din nou, în 1965. Ulterior, a trecut prin mai multe etape de modernizare, inclusiv după Revoluție.

În 2003, centrala aparținea Griro SA, societate în care este asociat omul de afaceri Nicolae Badea. Ulterior, a ajuns la Consiliul Local al Sectorului 1.

Primăria și Consiliul Local al Sectorului 1 au înființat o societate care să o administreze. Aceasta s-a numit inițial Total CET Grigo SRL.

Ulterior, denumirea i-a fost schimbată în CET Grivița SRL. În cele din urmă, a fost transformată din societate cu răspundere limitată (SRL) în societate pe acțiuni (SA).

În ultimii 22 de ani, societatea a înregistrat alternativ, atât profit, cât și pierderi.

Sectorul 1 a investit în ea, din cauză că alimentează circa 15.000 de apartamente și gospodării din cartierele Giuleşti, Crângaşi, Calea Griviței, 1 Mai, Pajura şi Bucureştii Noi, se arată în Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Sectorului 1, adoptat în 2023.

În 2026, însă, a ajuns într-o situație financiară atât de gravă, încât Primăria Sectorului 1 susține că intrarea în insolvență nu mai putea fi evitată.

Certificatele de emisii: o afacere care a costat CET Grivița zeci de milioane de lei

Prima mare problemă financiară a CET Grivița SA este legată de certificatele de emisii de dioxid de carbon.

Aceste certificate fac parte dintr-un sistem european prin care companiile sunt obligate să suporte costul emisiilor de gaze cu efect de seră pe care le produc.

CET Grivița arde gaze naturale pentru a produce energie electrică și termică. În acest proces, emite dioxid de carbon.

Pentru fiecare tonă de dioxid de carbon emisă, societatea trebuie să predea autorităților câte un certificat de emisii (EUA). Certificatele pot fi cumpărate și vândute pe o piață specializată, iar prețul lor variază.

Practic, dacă într-un an CET Grivița emite 10.000 de tone de dioxid de carbon, trebuie să predea 10.000 de certificate. Dacă nu are suficiente, trebuie să cumpere diferența.

În 2016, CET Grivița a încredințat unei firme numite Batist Energy SRL (fosta TDR Energy SRL) nu mai puțin de 58.420 de astfel de certificate.

La un preț estimativ de 80 de euro pe certificat, folosit de Primăria Sectorului 1 în evaluarea obligațiilor de conformare, acestea ar valora peste 4,67 milioane de euro.

Firma putea tranzacționa certificatele, dar avea obligația să pună anual la dispoziția CET Grivița cantitățile necesare pentru acoperirea emisiilor de dioxid de carbon.

Numai că, începând din 2022, Batist Energy nu și-a mai îndeplinit această obligație. A intrat în insolvență în 2024 și în faliment în 2025.

Iar pentru CET Grivița, consecințele financiare au fost foarte mari, după cum a explicat Primăria Sectorului 1 pentru București.ro.

„Certificatele nu au fost restituite, iar terțul a intrat ulterior în faliment. Pentru neconformarea aferentă anilor 2022-2024, Administrația Fondului pentru Mediu a aplicat societății sancțiuni de circa 47 de milioane de lei, din care peste 34 de milioane au fost achitate din resursele proprii ale societății.

Creanța de 51,2 milioane lei a societății împotriva terțului este înscrisă în procedura de faliment a acestuia, însă valoarea de lichidare a activelor terțului a fost estimată la circa 3,7 milioane lei, astfel că recuperarea este practic exclusă.

Plata sancțiunilor nu stinge obligația de predare a certificatelor, iar numărul certificatelor de predat depășește 100.000, cu un cost estimat de aproximativ 8 milioane de euro.

Societatea a sesizat organele abilitate cu privire la împrejurările în care a fost încheiat contractul de administrare a certificatelor”, a transmis instituția condusă de George Tuță.

Această situație ar fi fost, probabil, suficientă pentru a ridica mari semne de întrebare cu privire la viabilitatea economică a CET Grivița SA.

Dar nu este singura problemă financiară a societății.

Gazele naturale au devenit atât de scumpe, încât centrala pierde bani când produce energie

O altă problemă majoră este costul gazelor naturale, care a ajuns să depășească prețul la care CET Grivița poate vinde energia termică produsă.

„În anul 2025, cheltuielile cu gazele naturale au fost de circa 37 de milioane de lei, la o cifră de afaceri netă de 43,6 milioane lei.

Restanțele față de furnizorul de gaze naturale au ajuns la 34 de milioane de lei, iar după încetarea contractului de furnizare, la 1 aprilie 2026, aprovizionarea s-a putut face numai în regim de furnizor de ultimă instanță.

Costul de aprovizionare cu gaze naturale depășește astfel prețul reglementat la care societatea vinde energia termică, iar fiecare unitate de energie produsă mărește pierderea”, a transmis Primăria Sectorului 1, la solicitarea București.ro.

Cu alte cuvinte, centrala a ajuns în situația în care, chiar dacă produce și vinde energie termică, activitatea îi generează pierderi.

Iar datoriile acumulate fac tot mai dificilă continuarea activității.

De ce nu mai poate Primăria Sectorului 1 să salveze CET Grivița printr-o simplă majorare de capital

Primăria Sectorului 1 a mai încercat să susțină financiar CET Grivița, prin majorarea capitalului social.

Prin HCL 62/9 mai 2023, Consiliul Local a aprobat o majorare de capital de 40 de milioane de lei, de la 69,6 milioane la 109,6 milioane de lei.

Pe 7 septembrie 2023, Primăria a virat 20 de milioane de lei.

Numai că banii, deși au fost înregistrați ca aport la capitalul social, au fost destinați achitării facturilor curente la gaze naturale, din perioada august-noiembrie 2023.

Capitalizarea a fost realizată fără o evaluare prealabilă a societății, fără un plan de afaceri și fără o analiză a randamentului așteptat.

Cu alte cuvinte, Primăria a investit într-o societate comercială fără să demonstreze în prealabil că un investitor privat ar fi procedat la fel.

În 2025, CET Grivița SA a solicitat o nouă capitalizare, pentru un necesar total de 54,3 milioane de lei. În această sumă erau incluse și cele 20 de milioane aprobate în 2023, dar încă nevirate.

De această dată, Primăria a cerut efectuarea unui Test al Investitorului Privat Prudent, finalizat în noiembrie 2025.

Concluziile au fost că investiția ar avea o eficiență economică redusă, un risc mare de nerecuperare a banilor și un termen de recuperare nerezonabil.

În consecință, nu putea fi exclusă posibilitatea ca finanțarea să reprezinte ajutor de stat.

Consiliul Concurenței a recomandat inclusiv ca majorarea de capital din 2023 să fie supusă analizei Comisiei Europene.

În august 2026, Consiliul Local Sector 1 a constatat că restul de 20 de milioane de lei nu mai putea fi virat în condițiile juridice existente.

A decis reducerea capitalului social cu această sumă, de la 109,6 milioane la 89,6 milioane de lei, prin scutirea acționarilor de vărsămintele neefectuate.

Totodată, Primăria urma să informeze autoritățile competente despre cele 20 de milioane de lei deja plătite în 2023 și să verifice modul în care fusese aprobată și efectuată operațiunea.

Această finanțare urmează să fie analizată din perspectiva regulilor privind ajutorul de stat. Deocamdată, nu există o concluzie definitivă că suma acordată în 2023 reprezintă ajutor de stat ilegal.

Practic, Primăria Sectorului 1 nu mai poate salva CET Grivița printr-o simplă majorare de capital, așa cum încercase să facă în 2023. O nouă intervenție financiară trebuie să respecte regulile europene privind ajutorul de stat.

CET Grivița încearcă să se reorganizeze. Primăria vrea ca centrala să fie preluată de altă companie

Primăria Sectorului 1 ne-a transmis că CET Grivița SA va încerca să își continue activitatea prin reorganizare, în cadrul procedurii de insolvență.

„Societatea și-a declarat intenția de reorganizare și și-a păstrat dreptul de administrare, sub supravegherea administratorului judiciar provizoriu.

(...) de la data deschiderii procedurii s-au suspendat de drept acțiunile judiciare, extrajudiciare și măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra averii societății, ceea ce protejează patrimoniul acesteia pe durata procedurii.

Prima adunare a creditorilor este convocată pentru 8 decembrie 2026, iar termenul pentru definitivarea tabelului creanțelor este 28 decembrie 2026.

(...) administratorul judiciar va întocmi un raport asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței, cu menționarea eventualelor indicii privind persoanele cărora le-ar fi imputabilă.

Primăria Sectorului 1 sprijină clarificarea integrală a acestor aspecte și va pune la dispoziția administratorului judiciar și a instanței toate informațiile solicitate”, ne-a mai comunicat instituția.

În paralel, Primăria Sectorului 1 încearcă să găsească o soluție pentru ca centrala propriu-zisă să rămână în sistemul public de termoficare, chiar dacă societatea care o administrează nu va reuși să se redreseze.

„Primăria Sectorului 1 a inițiat demersuri pentru ca activele centralei, aflate în patrimoniul CET Grivița S.A., să fie preluate de Municipiul București sau, alternativ, de Compania Municipală Termoenergetica București S.A. ori de Electrocentrale București S.A., pentru integrarea lor în Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET) al Municipiului București.

Prin această soluție, investițiile făcute din bani publici în centrală rămân în sistemul public de termoficare și servesc scopului pentru care au fost realizate, respectiv furnizarea unui serviciu de termoficare eficient pentru locuitori.

În cadrul sistemului centralizat, capacitatea de cogenerare ar putea fi exploatată la un cost al gazelor naturale și cu o planificare a producției pe care CET Grivița S.A. nu le mai poate asigura singură”, a mai transmis Primăria Sectorului 1 pentru București.ro.

Preluarea nu se poate face însă printr-o simplă decizie administrativă. Activele aparțin societății aflate în insolvență, iar transferul lor trebuie realizat în cadrul procedurii, cu respectarea drepturilor creditorilor și sub controlul judecătorului-sindic.

Deocamdată, nu este stabilit cine va prelua centrala și cine o va opera.