Cine a locuit într-o casă veche, ce se întâmpla pe strada ei și ce mai păstrează cartierul din viața de altădată? Aceste întrebări se află în centrul proiectului „Aici a stat”, fondat de Ana Rubeli. Prin documentare, tururi ghidate și evenimente culturale, aceasta apropie publicul de clădiri și de oamenii care le-au dat un loc în istoria orașului.

Bucureștiul ocupă un loc important în această explorare. De la fostele mahalale Sfânta Ecaterina și Flămânda până la locurile asociate Cellei Delavrancea, proiectele sale propun întâlniri cu un oraș ale cărui povești continuă dincolo de fațade.

De la finanțe și comunicare la cercetarea caselor vechi

Pregătirea Anei Rubeli reunește domenii diferite: finanțe, științele comunicării și studii actuariale în Olanda. În prezentarea sa biografică, își descrie preocuparea pentru patrimoniu alături de activitatea profesională legată de probabilități, statistici și modele financiare.

Înainte de înființarea propriei asociații culturale, a făcut voluntariat pentru Asociația Istoria Artei și pentru ARCEN. Interesul pentru clădirile istorice s-a concretizat apoi într-un proiect care combină cercetarea în arhive cu explorarea pe teren, fotografia și comunicarea către public.

Această muncă presupune mai mult decât identificarea unei fațade frumoase. O adresă trebuie pusă în legătură cu nume, documente și transformări succesive. Pentru cititor sau pentru participantul la o plimbare, rezultatul este posibilitatea de a înțelege de ce o anumită casă merită observată și ce relație are cu istoria străzii.

„Aici a stat”: clădirile, explicate prin oamenii lor

Numele proiectului indică și direcția sa: legătura dintre un loc și cei care l-au locuit. „Aici a stat” urmărește istoria clădirilor și biografiile personalităților asociate acestora, folosind atât materiale publicate online, cât și întâlniri directe cu publicul.

Activitățile includ tururi ghidate, vânători de comori arhitecturale și recitaluri de muzică clasică în spații istorice. Astfel, aceeași clădire poate fi descoperită printr-o explicație despre arhitectură, prin povestea unui fost locatar sau prin muzica ascultată într-un interior cu valoare culturală.

Pentru București, asemenea proiecte oferă o cale de apropiere de patrimoniul întâlnit în viața de zi cu zi. Casele pe lângă care trecem spre serviciu sau spre o stație de transport pot deveni puncte de plecare pentru întrebări despre profesii, familii și schimbările unui cartier.

CITEȘTE ȘI: Casa Elie Radu din București. Povestea locuinței proiectate de un arhitect italian pentru unul dintre marii ingineri ai României

Sfânta Ecaterina și Flămânda, două mahalale devenite subiect de carte

Interesul pentru istoria cartierelor se regăsește în volumul „Mahalale de patrimoniu: Sfânta Ecaterina și Flămânda”, publicat de Ana Rubeli la Editura Vremea, în 2024. Cartea are 280 de pagini și urmărește o parte a Bucureștiului prin două dintre vechile sale mahalale. Datele bibliografice sunt disponibile în catalogul editurii.

Cele două zone și-au luat numele de la bisericile în jurul cărora se organizau comunitățile. În prezentarea volumului, istoricul Simion Câlția situează acest colț de oraș în vecinătatea unor repere mult mai cunoscute, precum Dealul Mitropoliei, Piața Unirii și Parcul Carol. Atenția se mută, astfel, către străzi și case care pot rămâne în afara traseelor obișnuite.

O asemenea lectură poate însoți o plimbare făcută fără grabă. În loc să urmărească exclusiv monumentele celebre, cititorul are ocazia să privească un cartier ca pe un ansamblu: locuințe, biserici, vecinătăți și urmele transformărilor urbane. Cartea oferă un punct de plecare pentru descoperirea acestei istorii locale.

Pe urmele Cellei Delavrancea, prin muzică și plimbări

Un exemplu recent al felului în care Ana Rubeli leagă biografiile de locuri este ediția din 2026 a Festivalului „Aici a stat”, dedicată Cellei Delavrancea. Încheiată pe 18 octombrie, aceasta a cuprins recitaluri, întâlniri culturale, o expoziție și două tururi ghidate susținute de fondatoarea proiectului.

La Palatul Suțu, recitalul-lectură „În voiaj cu Cella Delavrancea” a adus împreună interpretarea pianistei Anastasia Maria Barbu și lectura actriței Natalia Cebanu. Muzica și fragmentele literare au oferit publicului două căi de apropiere de universul artistei.

Potrivit anunțului organizatorilor, expoziția în aer liber de pe gardul Palatului Suțu a fost prelungită până la 1 noiembrie 2026. Pentru cei care ajung în această perioadă în zona Universității, adresa este Bulevardul Ion C. Brătianu nr. 2. Panourile dedicate Cellei Delavrancea pot deveni o oprire într-o plimbare prin centru.

Cum poți descoperi Bucureștiul alături de acest proiect

Pentru viitoarele tururi și întâlniri, punctul de pornire este platforma „Aici a stat”. Anunțul fiecărui eveniment trebuie consultat separat pentru data desfășurării, locul întâlnirii, înscriere și eventualul tarif. Participarea la un tur nu presupune automat accesul în interiorul tuturor caselor prezentate.

Explorarea poate continua și individual, cu o carte sau cu o poveste documentată despre o clădire. O plimbare capătă altă consistență când știi cine a comandat o casă, cine a proiectat-o și ce s-a schimbat în jurul ei. Acesta este și firul care unește proiectele Anei Rubeli: apropierea de istoria orașului prin locuri concrete și prin oamenii ale căror vieți s-au intersectat cu ele.

CITEȘTE ȘI: Casa pe care arhitectul Cristofi Cerchez și-a construit-o în București. Istoria locuinței din Piața Sfântul Ștefan