La numărul 13A din Piața Sfântul Ștefan se află casa pe care arhitectul Cristofi Cerchez a proiectat-o pentru familia sa. Autorul vilei doctorului Nicolae Minovici a folosit și aici elemente ale arhitecturii tradiționale: cerdac, stâlpi de lemn și decorații cu motive vegetale. Locuința este înscrisă în Lista monumentelor istorice sub numele Casa Cerchez.

Povestea ei cuprinde o construcție interbelică, o schimbare de proprietar și o diferență de datare care merită lămurită. Deși este menționată frecvent ca fiind pe strada Sfântul Ștefan, adresa din evidența oficială este Piața Sfântul Ștefan nr. 13A, sectorul 2.

O casă de familie și două date în documentare

În octombrie 1923, vechea casă a familiei Georgescu, aflată pe acest teren, a fost demolată. Cristofi Cerchez a cumpărat ulterior proprietatea și, în mai 1927, a cerut autorizație pentru o locuință cu pivniță, parter și etaj, retrasă de la aliniamentul străzii. Cercetarea publicată de istoricul de artă Oana Marinache pe platforma Arhiva de arhitectură indică dosarul 926/1927 din Arhiva Primăriei Municipiului București.

În Lista monumentelor istorice din București, imobilul apare însă cu anul 1926, sub codul B-II-m-B-19679. Studiul Oanei Marinache semnalează această datare drept greșită. Pentru istoria construcției, reperul documentar explicit este cererea din mai 1927; aceasta nu trebuie confundată automat cu o dată precisă a finalizării lucrărilor.

Ce spune arhitectura casei despre Cristofi Cerchez

Casa are etaj și o fațadă în care volumele nu se aliniază într-un singur plan. Retragerile, cerdacul cu stâlpi de lemn și ornamentele din stuc aparțin unui vocabular pe care Cerchez îl folosise și pentru alți proprietari. În prezentarea publicată de revista Arhitectura, locuința este descrisă prin motivele sale decorative: vrejuri, vase cu flori, păsări și goluri dreptunghiulare încadrate de arcuri eliptice.

Dacă urmărești fotografiile de epocă, merită să privești separat forma clădirii și ornamentul. Cerdacul introduce un spațiu de tranziție între interior și exterior, iar decorul marchează anumite porțiuni ale fațadei. Tocmai asocierea dintre o locuință urbană și elemente inspirate din construcțiile tradiționale o leagă de preocupările arhitectului.

Cerchez, care a trăit între 1872 și 1955, s-a format mai întâi ca inginer. A absolvit Școala Națională de Poduri și Șosele în 1894, apoi a studiat arhitectura la Milano. La întoarcerea în țară, influența lui Ion Mincu s-a întâlnit cu interesul său pentru casele vechi de târgoveți, geamlâcuri, stucaturi și fațade asimetrice.

Cariera sa nu s-a limitat la o singură formulă. A proiectat clădiri eclectice, locuințe în stil național și, ulterior, imobile moderniste. Casa din Piața Sfântul Ștefan aparține perioadei în care reinterpretarea arhitecturii tradiționale ocupa un loc important în lucrările sale.

CITEȘTE ȘI: Case celebre din București: Casa Iacob Lahovary, de la vila celebrului general la maternitatea Spitalului Cantacuzino

De ce familia Cerchez a părăsit locuința rămâne neclar

Mărturiile familiale citate în cercetarea Oanei Marinache plasează plecarea arhitectului în 1933. Ulterior, casa și o parte importantă a mobilierului au ajuns la preotul Nae Popescu, de la Biserica Sfântul Ștefan. Motivul pentru care familia Cerchez a părăsit locuința nu este clarificat în documentarea consultată.

O altă casă avea să intre în istoria familiei: imobilul de pe strada V. A. Ureche nr. 23, la colț cu strada B. P. Hasdeu. Proiectul său, documentat începând din 1932, arată orientarea arhitectului către modernism. Clădirea a fost demolată în 1986, pentru amenajarea Parcului Izvor. Cele două adrese reprezintă, așadar, etape diferite ale vieții și activității sale.

Unde găsești casa și ce trebuie să știi despre acces

Reperul de căutat este Piața Sfântul Ștefan nr. 13A. Lista monumentelor istorice înregistrează separat atât Casa Cerchez, cât și ansamblul de arhitectură al străzii și pieței Sfântul Ștefan. Contextul urban face astfel parte din interesul unei plimbări prin zonă.

CITEȘTE ȘI: Case celebre din București: Palatul A.G. Florescu, capodopera arhitectului Berindey, reședința diplomatului desăvârșit

Pentru interiorul casei nu am identificat un program public de vizitare confirmat. Dacă îți pregătești traseul, ia în calcul observarea exteriorului din spațiul public; accesul în curte sau în clădire trebuie stabilit cu acordul celor care o administrează.

SURSA FOTO: https://arhitectura-1906.ro/ (Fotografii realizate de: Anca Dină, Cristian Gache, Oana Marinache)