Cum vrea Primăria Generală să schimbe la față Centrul Vechi: curățenie, camere de supraveghere și reguli stricte pentru terase
- Articole
- 20 AUG 26
Primăria Capitalei încearcă să aducă puțină ordine în Centrul Vechi prin două noi regulamente.
Primul, care stabilește reguli mai stricte de curățenie și colectare a deșeurilor, ajunge joi, 20 august, la vot în Consiliul General. Al doilea vizează amplasarea teraselor, zgomotul și aspectul zonei și se află încă în etapa dezbaterii publice.
Primele schimbări ar putea apărea în privința curățeniei din Centrul Vechi, în prezent destul de soios și presărat, pe parcursul zilei, cu gunoaie.
Consiliul General votează, în ședința de joi, 20 august, un nou regulament de salubrizare pentru Centrul Vechi.
Dacă proiectul va fi adoptat, firmele de salubrizare care operează în zona vizată vor trebui să respecte reguli mai stricte privind măturatul și spălatul străzilor, golirea coșurilor și intervențiile în zonele în care se acumulează deșeuri.
Spre exemplu, angajații firmelor de salubrizare vor avea obligația:
- să măture zilnic pavajul, cu excepția zilelor în care este așternut un strat de zăpadă
- să spele aleile între orele 06:00 și 10:00, cu frecvența stabilită de fiecare sector;
- să intervină în cel mult 45 de minute, între orele 06:00 și 18:00, și în cel mult 120 de minute, între 18:00 și 06:00, atunci când se acumulează gunoi sau este nevoie de igienizare;
- să golească coșurile stradale ori de câte ori este nevoie, dar cel puțin o dată pe zi
- să spele săptămânal coșurile stradale, în perioada martie–octombrie.
Deșeurile, ridicate doar dimineața
Firmele care își desfășoară activitatea în Centrul Vechi vor trebui să colecteze separat deșeurile, în șase fracții:
- hârtie;
- plastic, PET-uri și doze de aluminiu;
- sticlă;
- deșeuri umede, biodegradabile și alimentare;
- textile;
- deșeuri periculoase.
Fiecare tip de deșeu va fi colectat în saci diferiți, special inscripționați.
Ridicarea deșeurilor se va face doar între orele 06:00 și 10:00, după un program stabilit în funcție de tipul acestora.
Deșeurile biodegradabile vor fi ridicate zilnic. Hârtia, cartonul și textilele vor fi colectate luni, miercuri și vineri, iar plasticul, PET-urile, dozele de aluminiu, sticla și deșeurile periculoase – marți, joi și sâmbătă.
Proprietarii restaurantelor și teraselor vor avea obligația să mențină curate spațiile pe care le folosesc și să nu stocheze deșeurile rezultate din igienizare peste următorul termen prevăzut pentru ridicarea respectivei fracții.
Camere la intrările în Centrul Vechi
Proiectul prevede și instalarea unor camere cu sisteme de citire a numerelor de înmatriculare la intrările în Centrul Vechi.
Administrația Străzilor București (ASB), instituție din subordinea PMB, ar urma să le monteze în cel mult 30 de zile.
Sistemul ar trebui să permită autorităților să identifice vehiculele de salubrizare sau de aprovizionare care intră în Centrul Vechi în afara intervalelor permise, astfel încât Direcția Generală de Poliție Locală și Control a Municipiului București să poată aplica sancțiuni.
Regulamentul nu se limitează însă la gunoi.
Proprietarii restaurantelor nu vor mai avea voie să folosească, în exteriorul clădirilor, boxe sau alte sisteme de sonorizare.
Totodată, vor avea obligația să își decoreze vitrinele cu ocazia sărbătorilor.
Inclusiv proprietarii spațiilor dezafectate de la parterul clădirilor vor trebui să le mențină curate, să spele geamurile și să curețe fațadele.
Pentru persoanele fizice care încalcă noile reguli, amenzile prevăzute sunt cuprinse între 3.000 și 10.000 de lei. Pentru firme, sancțiunile vor fi cuprinse între 4.000 și 10.000 de lei.
Noi reguli pentru terasele din Centrul Vechi, încă în dezbatere
În timp ce regulamentul privind curățenia ajunge deja la votul Consiliului General, un al doilea set de reguli pentru Centrul Vechi se află într-o etapă mai puțin avansată.
PMB a lansat, pe 22 iunie, în dezbatere publică un proiect de regulament privind amplasarea teraselor sezoniere din Centrul Vechi.
Potrivit proiectului, terasele nu trebuie să altereze caracterul arhitectural al zonei. Nu vor fi permise elementele care perforează pavajul, cablurile care atârnă deasupra spațiilor pietonale sau alte fire lăsate la vedere.
Terasele amplasate pe trotuare vor trebui să lase liber un culoar pietonal de cel puțin 1,8 metri.
Pe străzile fără trotuare va trebui păstrat un culoar liber de 4 metri, inclusiv pentru accesul vehiculelor de intervenție.
De asemenea, terasele amplasate în dreptul fațadelor vor trebui să permită accesul în clădiri și intervențiile în situații de urgență.
Fără plastic strident și cu o paletă de culori stabilită de PMB
Proiectul încearcă să uniformizeze și aspectul teraselor.
Materialele folosite pentru terase, mese și scaune ar urma să fie unele considerate „autentice” – precum metalul, lemnul, ratanul natural sau împletiturile de calitate. Nu ar urma să fie acceptate PVC-ul, polietilena și alte materiale compozite cu aspect strident.
Regulamentul conține inclusiv o paletă de culori din care proprietarii vor trebui să aleagă atunci când își amenajează terasele.
Schimbări importante sunt propuse și în privința zgomotului.
Restaurantele ar urma să poată difuza muzică ambientală doar în interior și la un volum care să permită purtarea unei conversații fără ridicarea vocii.
În cazul restaurantelor care funcționează la parterul unor clădiri locuite, cu sau fără terasă, organizarea petrecerilor și a evenimentelor ar urma să fie interzisă.
Aceste restaurante ar trebui, de asemenea, să se închidă la ora 22:00 de duminică până joi. În restul săptămânii, ar putea funcționa până la ora 24:00.
Proiectul de regulament privind terasele a atras peste 200 de comentarii și luări oficiale de poziție din partea firmelor care își desfășoară activitatea în Centrul Vechi.
Paragina din zonă rămâne o mare problemă
Dacă ambele regulamente propuse de PMB vor trece de votul Consiliului General și vor fi aplicate riguros, Centrul Vechi ar putea căpăta un aspect ceva mai ordonat.
Ar rămâne, însă, o mare problemă: clădirile părăginite, unele în pericol de prăbușire, pentru care PMB încă nu are o soluție.
Multe dintre aceste imobile au mai mulți proprietari. Unii locuiesc în străinătate și sunt greu de contactat. Alții vor să vândă, dar cer sume foarte mari pentru clădiri care, în unele cazuri, sunt încadrate în clase de risc seismic și ar necesita investiții considerabile pentru consolidare.