Cartierul Colentina, al cărui nume pare să vină de la expresia „colea-n tină”, a evoluat de la o mahala periferică la unul dintre cele mai populate spații urbane din București. Râul Colentina și lacurile sale (Tei, Plumbuita, Fundeni) îi conferă o identitate aparte, deși subutilizată, cu maluri adesea lăsate în paragină.

De la fabrici de cărămizi la blocuri socialiste

În perioada interbelică, Colentina era o zonă industrial-modestă, cu fabrici precum „Ceramica” familiei Schmidts și ferme ca cea a medicului veterinar Kresstel. 

După naționalizări, aceste spații au fost confiscate, iar cartierul a început să se transforme radical în anii '60-'70, când au apărut blocurile tip OD – construcții standardizate cu apartamente mici (cameră de zi de 17 mp, dormitoare de 9-12 mp), dar relativ bine integrate în peisajul urban.

Repere istorice uitate

Colentina găzduiește două monumente importante: Mănăstirea Plumbuita (ctitorie a lui Petru Vodă cel Tânăr) și Palatul Ghica Tei, construit de Grigore al IV-lea Ghica. Pe lângă acestea, cartierul a avut o viață de mahala plină de amănunte pierdute în timp:

·       „Borș la Manda” – o bătrână care vindea borș la poartă;

·       Târgul de vechituri din zona Parcului Talcioc, unde, în anii '50, foștii proprietari vindeau argintării și obiecte de valoare ca să supraviețuiască;

·       Hala zahanalei, unde se tăiau animale și se vindeau măruntaie pe grătar.

Tranziția dură spre perioada comunistă

După 1944, Șoseaua Colentina a fost rebotezată „Șoseaua Armatei Sovietice”, iar fabricile au fost naționalizate. În anii '60, demolările au deschis calea pentru blocuri, iar în 1976-1977 a fost amenajat Parcul Plumbuita pe o fostă mlaștină – un spațiu neglijat decenii la rând, dar care acum este în curs de reamenajare.

Problemele actuale: de la păcănele la parcări

·       Astăzi, Colentina este un cartier dens populat, cu probleme specifice:

·       Lipsa locurilor de parcare din cauza construcțiilor haotice;

·       Abundența salonelor de jocuri care au înlocuit vechile cârciumi;

·       Neglijarea lacurilor și a râului, cu maluri pline de gunoaie.

O speranță: Parcul Plumbuita

Primăria Sectorului 2 a demarat un proiect de reabilitare a Parcului Plumbuita, care ar putea deveni o atracție majoră. Cu o suprafață de peste 20 de hectare și poziționat lângă lac, parcul are potențialul de a reda identitatea pierdută a cartierului.

Conform documentelor, amenajarea parcului ar putea costa autoritățile peste 18 milioane de euro.

Un cartier cu suflet, dar fără coerență

Colentina rămâne un loc de contrast: istorie versus neglijare, natură versus beton. Deși a pierdut mult din farmecul de mahala, poate redobândi o parte din el prin proiecte ca cel al Parcului Plumbuita. Până atunci, rămâne un cartier care povestește, prin străzile sale, evoluția Bucureștiului de la periferie la centru uitat.