Bucureștiul nu mai merge la birou. Cel puțin, nu în forma lui clasică. Pe măsură ce Millennials (25–40 ani) și Gen Z (18–25 ani) devin forța principală din câmpul muncii, biroul cu neoane reci, birouri gri și badge-uri de acces începe să pară un artefact istoric. Noua generație vrea mai mult: flexibilitate, identitate, libertate de mișcare și, paradoxal, conectare autentică.

Sfârșitul biroului clasic?

Nu neapărat. Dar clar, sfârșitul lui ca normă. Potrivit unui studiu realizat de Genesis Property în 2023, 69% dintre tinerii angajați consideră că biroul clasic nu mai răspunde nevoilor lor actuale, iar 62% spun că ar renunța la un job rigid, chiar dacă e bine plătit, în favoarea unuia cu program și spațiu de lucru flexibil.

Pentru Millennials și Gen Z, biroul nu mai e locul unde muncești, ci modul în care muncești.

Ce vor, de fapt, Millennials și Gen Z?

Flexibilitate radicală 0 Nu doar work from home – ci work from anywhere. La cafenea, într-un parc, într-un co-working, uneori acasă, alteori la birou. Contează rezultatul, nu prezența.

Spații care inspiră - Designul contează. Lumină naturală, plante, texturi calde, mobilier ergonomic, zone de liniște. Nu e moft, e psihologie a performanței.

Sentimentul de sens și de comunitate - Biroul ideal e un spațiu unde te conectezi la oameni cu valori similare, nu doar colegi. Evenimente, cluburi de interes, zone de relaxare comună – toate contribuie la construirea unei culturi organizaționale vii.

Echilibru autentic muncă-viață - Generația Z nu vrea un birou care „să se simtă ca acasă”, ci să poată pleca de acasă oricând simte nevoia.

Cum se adaptează business-ul local în București

Modelul hibrid a devenit standard - Companii mari precum UiPath, Bitdefender sau ING Bank și-au redesenat complet politicile de lucru. În multe cazuri, angajații vin la birou 2–3 zile pe săptămână, iar în restul timpului lucrează remote.

Spațiile de co-working înfloresc - Bucureștiul a cunoscut o explozie de spații de tip co-working – de la Commons, Mindspace, Hotspot și Nod Makerspace, până la spații boutique precum Materia, care combină artă, cafea și birou într-o formulă creativă.

Rebrandingul biroului ca „experiență” - Exemple ca YUNITY Park (Genesis Property) propun campusuri urbane cu restaurante, săli de sport, spații verzi, biblioteci și chiar studiouri de podcast. Biroul devine un mediu „curat” din punct de vedere mental – un spațiu de reîncărcare, nu de epuizare.

Companiile mici, dar inteligente, inovează și ele - Start-up-uri locale din IT, design sau comunicare preferă să „închirieze” locuri în spații flexibile, în funcție de nevoile echipei. Un studio de branding poate lucra o lună la Nod, următoarea la Beans&Dots, următoarea full-remote. Libertatea e un avantaj competitiv.

Provocări reale pentru angajatori

În aceasta lume extrem de dinamică a business-ului bucureștean, apar provocări reale pentru angajatori:

• Cum menții cultura organizațională fără prezență fizică zilnică?
• Cum evaluezi munca pe rezultate, nu pe ore?
• Cum susții sănătatea mentală într-un peisaj de lucru fragmentat?

Soluțiile nu sunt simple, dar multe firme au început să investească în sesiuni de coaching și terapie pentru angajați, workshopuri creative în afara biroului și întâlniri trimestriale față în față, cu miză relațională, nu operațională

În concluzie, nu, biroul nu moare. Dar renaște în altă formă. Millennials și Gen Z nu cer lux, ci libertate. Nu vor birouri cu mese de ping-pong, ci spații care să-i respecte ca indivizi complecși.

Companiile din București care vor să rămână relevante trebuie să înțeleagă că spațiul de lucru nu mai e despre control, ci despre încredere. Iar încrederea e noua monedă a productivității.