În anul 1967, în cartierul Drumul Taberelor, pe Aleea Compozitorilor, își deschidea porțile pentru prima dată Restaurantul Drumețul. Cu un design cochet și modern pentru perioada respectivă, localul a atras rapid atenția bucureștenilor și a devenit un punct de interes similar celor mai celebre restaurante ale Epocii de Aur. 

Deschiderea și primele succese

În scurt timp, Restaurantul Drumețul și-a câștigat prestigiu datorită preparatelor culinare de calitate și a arhitecturii sale contemporane, devenind un loc preferat de artiști, celebrități și personalități marcante ale vremii.

Atmosfera restaurantului era întotdeauna primitoare, iar decorul elegant, combinat cu servicii impecabile, transformau fiecare vizită într-o experiență memorabilă. 

În ciuda restricțiilor impuse de regimul politic, serile organizate în cadrul localului erau animate de programe artistice și muzică de petrecere, menite să aducă un strop de bucurie și relaxare bucureștenilor.

Muzica lăutărească și celebritățile

Restaurantul Drumețul a fost gazda unora dintre cei mai renumiți lăutari ai României. Dona Dumitru Siminica, Gabi Lunca, Romica Puceanu, Ionel Tudorache sau Nelu Ploieșteanu au urcat pe scena localului, aducând spectacole pline de energie și autenticitate.

Prezența acestor artiști a consolidat reputația restaurantului, transformându-l într-un reper al petrecerilor cu muzică tradițională.

Publicul era atras nu doar de atmosfera deosebită și de muzica de calitate, ci și de preparatele culinare tradiționale, care ofereau o experiență completă a gastronomiei românești. 

Străinii care vizitau localul erau fascinați de obiceiurile și tradițiile românești, observând că, în ciuda unui regim restrictiv, românul păstra spiritul vesel și petrecăreț, făcând din fiecare seară o sărbătoare autentică.

Perioada de declin după 1989

După Revoluția din 1989, multe restaurante celebre din Epoca de Aur au trecut printr-o perioadă dificilă, iar Drumețul nu a făcut excepție. Anii ’90 au adus dificultăți economice, iar restaurantul a intrat treptat în declin, ajungând aproape de faliment. Saloanele au fost închise pe rând, iar clădirea a fost lăsată în paragină pentru o perioadă considerabilă.

Această perioadă de stagnare a amenințat să șteargă complet memoria culturală a restaurantului. Însă pasiunea pentru bucătăria tradițională și dorința de a reînvia atmosfera specifică epocii au rămas vii în amintirea bucureștenilor și a celor care au cunoscut gloria Drumețului în anii săi de apogeu.

Redeschiderea și transformarea în Hanul Drumețului

Pe 7 mai 2004, Restaurantul Drumețul și-a schimbat denumirea în Hanul Drumețului și a început o nouă etapă de modernizare. Inițial, doar salonul mic a fost renovat și deschis publicului, marcând reluarea activității restaurantului cu un aer proaspăt, dar păstrând esența tradițională care îl consacrase.

În perioada următoare, lucrările de renovare s-au extins la salonul mare și, ulterior, la terasa restaurantului. Proprietarii și-au propus să recreeze atmosfera elegantă și plină de viață a trecutului, punând accent pe calitatea preparatelor și pe atenția la detalii. 

Preparatele tradiționale, realizate cu ingrediente proaspete și tehnici autentice, au readus în prim-plan bucătăria românească ca element central al experienței de dining.

Reîntoarcerea la popularitate

Sub numele de Hanul Drumețului, restaurantul și-a recâștigat treptat reputația de odinioară. Localul a reușit să atragă din nou atât publicul fidel, care păstrase amintiri din vremurile de glorie, cât și tineri curioși să descopere tradiția gastronomică românească.

Calitatea preparatelor culinare a rămas principala carte de vizită, dar serviciile impecabile și dedicarea personalului au fost la fel de importante în crearea unei experiențe memorabile. 

Fiecare vizită la Hanul Drumețului a devenit un prilej de socializare, sărbătoare și bucurie, readucând în prim-plan conceptul de restaurant ca spațiu cultural, nu doar culinar.

Importanța culturală și gastronomică

Hanul Drumețului nu este doar un restaurant; el reprezintă un simbol al unei epoci în care bucureștenii apreciau mâncarea bună, muzica live și atmosfera de convivialitate. 

Prin spectacolele de muzică lăutărească și prin evenimentele speciale organizate periodic, localul păstrează vie tradiția de a fi un loc în care petrecerile autentice românești se desfășurau cu energie și pasiune.

De asemenea, restaurantul a devenit un reper pentru turiștii străini, care au ocazia să guste preparate tradiționale și să observe modul în care românii, chiar și în vremuri dificile, știau să se bucure de viață și să sărbătorească prin muzică și voie bună.

Hanul Drumețului astăzi

Astăzi, Hanul Drumețului continuă să fie unul dintre cele mai populare restaurante din București, un loc unde trecutul și prezentul se întâlnesc armonios. Atmosfera elegantă, muzica tradițională, meniul diversificat și serviciile de calitate fac din acest local un punct de referință pentru bucureșteni și vizitatori deopotrivă.

Proprietarii și echipa restaurantului au reușit să recreeze farmecul vremurilor de glorie, păstrând tradiția de a oferi nu doar mâncare delicioasă, ci și o experiență completă de socializare și divertisment. De la lăutari consacrați până la evenimente speciale și cine tematice, Hanul Drumețului rămâne un spațiu în care petrecerea autentică românească se simte în fiecare detaliu.

Prin restaurarea clădirii, readucerea în prim-plan a preparatelor tradiționale și continuarea tradiției muzicii lăutărești, Hanul Drumețului demonstrează că pasiunea pentru cultură, gastronomie și socializare poate supraviețui oricăror vremuri, transformând un restaurant într-un veritabil simbol al vieții sociale și culturale a Bucureștiului.

Citește și: Istoria Restaurantului Cireșica, localul favorit al bucureștenilor interbelici, unde mergeai „să mănânci pește batoc și să-ți cânte Zavaidoc”