Pe una dintre cele mai vechi și elegante artere ale Bucureștiului, Calea Victoriei, se ridică o clădire care a traversat epoci, regimuri și transformări urbane fără să-și piardă noblețea: Palatul Nifon. Astăzi, el este considerat una dintre cele mai frumoase clădiri din capitală și se află pe lista monumentelor istorice. În prezent aparține Arhiepiscopiei Bucureștilor și, după un amplu proces de consolidare și restaurare început în anul 2019, urmează să găzduiască un centru educațional, social și filantropic dedicat copiilor proveniți din familii defavorizate.

De la hanul cojocarului Dedu la o bijuterie arhitecturală a Bucureștiului

Dar înainte de a deveni reședința unui mitropolit și un simbol al arhitecturii neoclasice, locul pe care se înalță astăzi Palatul Nifon avea o cu totul altă destinație. În secolul al XVIII-lea, aici se afla hanul cojocarului Dedu, un mic han de negustori, specific Bucureștiului de atunci — un oraș al meșteșugarilor, al comerțului și al caravanseraiurilor. 

Acest han modest a fost treptat demolat pentru a face loc unei construcții de o altă anvergură, care avea să transforme radical imaginea zonei. Astfel, istoria Palatului Nifon este, într-un fel, istoria modernizării Bucureștiului — trecerea de la un oraș oriental, cu hanuri și curți, la o capitală europeană cu palate, bulevarde și instituții.

Mitropolitul Nifon — între vocația spirituală și cea națională

Clădirea Palatului Nifon a fost ridicată în anul 1895, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, ca reședință a Mitropolitului Nifon, una dintre figurile emblematice ale istoriei moderne a României. Pe numele său adevărat Nicolae Rusăilă, Mitropolitul Nifon s-a născut în 1789 și a intrat de tânăr în viața monahală. În 1805 s-a călugărit la Mănăstirea Cernica, luându-și numele monahal Nifon, sub care avea să devină cunoscut în întreaga țară.

Cariera sa bisericească și politică a fost una remarcabilă. A fost mitropolit al Ungrovlahiei între anii 1850-1875, iar ulterior mitropolit al României între 1865-1875. Nifon nu a fost doar un ierarh cu o profundă vocație spirituală, ci și un om implicat în marile evenimente ale epocii. 

În 1857 a devenit președinte al Divanului Ad-hoc din București, iar doi ani mai târziu, pe 24 ianuarie 1859, a prezidat Adunarea Electivă care l-a ales pe Alexandru Ioan Cuza domnitor al Principatelor Unite, contribuind astfel la Unirea Principatelor Române.

De asemenea, Mitropolitul Nifon a fost primul președinte al Senatului României, un rol care i-a confirmat importanța în viața politică și instituțională a țării. Moștenirea sa nu este doar una religioasă, ci și una națională: el a fost un promotor al unității, al educației și al responsabilității sociale.

Arhitectul Paul Gottereau — un francez care a dat stil capitalei României

Construcția Palatului Nifon a fost încredințată unuia dintre cei mai importanți arhitecți ai epocii: Paul Gottereau. Născut în Franța, Gottereau a venit în România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și a devenit rapid arhitectul preferat al elitelor politice și ecleziastice. 

Stilul său este unul beaux-arts, influențat de școala arhitecturală pariziană, îmbinat cu elemente neoclasice și eclectice, o combinație care a marcat profund estetica Bucureștiului de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Pe lângă Palatul Nifon, Paul Gottereau a proiectat Palatul C.E.C. (1875–1900), Palatul Cotroceni (1888) și Biblioteca Centrală Universitară (1891–1893) — trei repere arhitecturale ale capitalei. Pentru meritele sale, a fost decorat cu Ordinul Steaua României, una dintre cele mai înalte distincții ale statului român.

Gottereau nu s-a limitat doar la proiecte publice; a colaborat și cu cele mai importante familii din înalta societate bucureșteană — Lahovary, Filipescu, Bibescu și Cantacuzino — pentru construirea unor reședințe somptuoase. Prin Palatul Nifon, el a adus un plus de eleganță Căii Victoriei, contribuind la transformarea acesteia într-un bulevard al aristocrației și al puterii.

O capodoperă a stilului neoclasic bucureștean

Palatul Nifon, așa cum se prezintă în planurile originale, are o suprafață de 6.391 metri pătrați, cu două etaje, o mansardă și un pod. Fațada sa impunătoare impresionează prin simetrie și prin detaliile neoclasice: coloane corintice, frontoane elegante, ferestre înalte și un registru decorativ echilibrat. 

În interior, arhitectul Gottereau a combinat rafinamentul occidental cu sobrietatea clericală, realizând un spațiu care reflectă demnitatea și autoritatea Bisericii, dar și gustul pentru artă și cultură al Mitropolitului Nifon.

Un element interesant descoperit în timpul restaurării îl reprezintă stâlpii și grinzile din fontă — o soluție constructivă avansată pentru finalul secolului al XIX-lea, care demonstra modernitatea tehnică a vremii. De asemenea, palatul era dotat cu un sistem ingenios de colectare și stocare a apelor pluviale în rezervoare subterane, dovadă a unei gândiri inginerești sofisticate.

Declinul și degradarea unui monument istoric

De-a lungul secolului XX, Palatul Nifon a trecut prin mai multe transformări și a fost afectat de cutremure, lipsa întreținerii și modificările urbane. 

După instaurarea regimului comunist, multe clădiri cu caracter ecleziastic sau aristocratic au fost neglijate, iar Palatul Nifon nu a făcut excepție. Cu timpul, clădirea s-a degradat considerabil, prezentând fisuri adânci, infiltrații și un risc crescut de prăbușire.

În ciuda acestor probleme, frumusețea arhitecturală a palatului a rămas inconfundabilă. Fațada sa albă, coloanele masive și proporțiile armonioase continuau să atragă privirile trecătorilor de pe Calea Victoriei. Conștiente de valoarea istorică a edificiului, autoritățile și Biserica Ortodoxă Română au început să caute soluții pentru salvarea acestuia.

Restaurarea Palatului Nifon — o luptă cu timpul și cu focul

În anul 2019, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin Compania Națională de Investiții, a demarat un amplu proiect de consolidare și restaurare a Palatului Nifon. Obiectivul era readucerea clădirii la strălucirea de odinioară și transformarea ei într-un spațiu dedicat activităților educaționale și sociale.

Lucrările au început promițător, însă în 2022, un incendiu devastator a afectat grav acoperișul palatului și o suprafață de aproximativ 300 de metri pătrați. Focul a distrus o parte din structura mansardei și a provocat întârzieri semnificative. Restaurarea, care trebuia finalizată în doi ani, a fost prelungită, iar clădirea a rămas în șantier pentru o perioadă mai lungă decât se estimase inițial.

Cu toate acestea, specialiștii implicați în proiect au reușit să salveze elementele originale ale fațadei și să refacă integral structura de rezistență, folosind tehnologii moderne compatibile cu materialele istorice. Astfel, Palatul Nifon nu este doar restaurat, ci și consolidat pentru a rezista viitoarelor provocări seismice și climatice.

Un nou început: centrul „Nifon Mitropolitul“

După finalizarea lucrărilor, Palatul Nifon își va recăpăta nu doar frumusețea, ci și rolul său în viața comunității. În incinta sa va funcționa Centrul „Nifon Mitropolitul“, un spațiu educațional, social și filantropic al Arhiepiscopiei Bucureștilor, destinat copiilor proveniți din familii cu posibilități materiale reduse.

Proiectul include săli de expoziție, bibliotecă, spații de lectură, săli pentru cursuri și conferințe, dar și o cantină socială. Astfel, palatul își redobândește vocația de loc al culturii, educației și solidarității — valori pe care Mitropolitul Nifon le-a promovat întreaga sa viață.

Prin această transformare, Palatul Nifon devine un exemplu de restaurare responsabilă și utilizare socială a patrimoniului istoric. El va continua să fie un reper arhitectural al Căii Victoriei, dar și un spațiu viu, deschis oamenilor și educației.

Palatul Nifon astăzi — între memorie și viitor

Astăzi, Palatul Nifon este privit nu doar ca o capodoperă arhitecturală, ci și ca un simbol al rezilienței, credinței și renașterii. Istoria sa, care pornește de la modestul han al unui cojocar și ajunge până la impunătorul palat al unui mitropolit, reflectă chiar drumul parcurs de București — de la un oraș provincial de negustori la o capitală europeană rafinată.

Renașterea palatului în secolul XXI reprezintă mai mult decât un simplu proiect de restaurare; este un gest de respect față de trecutul orașului și o investiție în viitorul său cultural și moral. Atunci când porțile Centrului „Nifon Mitropolitul” se vor deschide în sfârșit, clădirea își va îndeplini din nou menirea — aceea de a aduce lumină, cunoaștere și speranță celor care au cea mai mare nevoie.

În inima Bucureștiului, pe Calea Victoriei, Palatul Nifon va continua să-și spună povestea: o poveste a transformării, a dăinuirii și a frumuseții — povestea unei clădiri care, de mai bine de un secol, reflectă însăși esența spiritului capitalei României.

Citește și: Istoria Casei Filipescu-Cesianu, cea mai frumoasă clădire din Bucureștiul anilor Belle Epoque. Ce muzeu găzduiește astăzi